Cultura

Duminică, 26 iulie, în comuna Unirea va avea loc, începând cu ora 15.00, ”Festivalul Jocului de Haidău”, ediția a II-a. Haidăul este un dans fecioresc dintr-un ciclu de dansuri populare românești ce se joacă în localitățile situate în jurul orașului Aiud din județul Alba.

Dansul se află pe lista de propuneri a Comisiei de Salvgardare a Patrimoniului Imaterial pentru a intra în patrimoniul UNESCO, iar organizatorii doresc să readucă în actualitate acest dans în toate comunităţile din arealul în care el se juca odinioară şi să-i valorifice potenţialul artistic, readucându-l pe scenă spre a-l supune atenţiei tuturor: spectatori, coregrafi, artişti, membri ai comunităţilor locale.

Conform informaţiilor furnizate de prof. univ. dr. Zamfir Dejeu şi de coregrafa Sorica Fărcaş – haidăul este un joc tradiţional românesc, la baza lui stând cele mai vechi elemente ale dansurilor bărbăteşti. A fost atestat documentar în sec. al XVI-lea, dar are origini mult mai vechi.

Arealul în care se joacă acest dans este destul de restrâns: pe Valea Mureşului mijlociu, mai precis din zona Ocna Mureş până spre Teiuş.

Dansul are ca principale figuri ponturile în plimbare sau cu sprijin, salturile înalte, flexiunile adânci, ghemuirile şi răsucirile. Haidăul este numit şi dans fecioresc de bâtă, fiind singurul dans cu bătaie pe mâna stângă, motiv pentru care feciorii aveau nevoie de sprijin.

Dacă la început feciorii se sprijineau în bâtă, începând cu anii ‘30 s-a pus un mare accent pe dansul mixt, în care fetele aveau şi rolul de a sprijini feciorii în executarea bătăilor pe cizmă, cu mâna stângă, şi a săriturilor.

Frumuseţea dansului a fost întregită şi cu piruetele fetelor executate pe sub mâna băiatului. De altfel, se presupune că, la început, dansul a fost format din trei părţi: Ponturi în plimbare, Purtata de fete şi Ponturi pe loc (cu sprijin).

Ulterior, Purtata s-a desprins ca dans de fete de sine stătător, păstrând elemente ale jocului bărbătesc, perfect integrate în unităţile ei de mişcare, iar Feciorescul de bâtă a evoluat, astfel încât astăzi el se joacă atât ca joc bărbătesc, folosind ca punct de sprijin bâta, cât şi ca joc mixt, folosind tot bâta ca punct de sprijin.

Programul festivalului cuprinde:

– parada portului popular

– Festivalul Jocului de Haidău

– recital Ansamblul folcloric Augustin Bena, dirijor Alexandru Pal, cu soliștii: Maria Filimon, Floricica Moga, Dorina Narița, Roxana Reche, Cătălin Hașa

– recital Ancuța Matei și Flaviu Cristea

– Ansamblul Căminului cultural Stremț

– Ansamblul folcloric ”Dor de sat” Dumbrava

– Ansamblul maghiar de dansuri din Unirea

– Ansamblul folcloric ”Posada” din Curtea de Argeș

– Ansamblul folcloric ”Dor de sat” Unirea

– Recital Adina Popa

– Ansamblul folcloric ”Mărțișorul” Cluj Napoca

Organizatorii evenimentului sunt Centrul de Cultură ”Augustin Bena”, Primăria și Consiliul Local Unirea și Consiliul Județean Alba.

Albaiulienii și nu numai sunt așteptați, vineri, 24 iulie de la ora 21.00, la un spectacol de artă stradală, susținut de Grupul Aglaja, Belgia. Spectacolul face parte din turneul european de evenimente prilejuite de sărbătorirea a 50 de ani de existență ai grupului și va avea loc în Piața Cetății din Alba Iulia.

Grupul Aglaja reprezintă una dintre cele mai vechi companii de treatru și dans din Belgia, dedicată tinerilor și exprimării artistice a acestora.

Fragmentele de muzică clasică și momentele de coregrafie cu steaguri fac spectacolele Aglaja să fie unice în lume.

50 de tineri belgieni recompun și transpun muzica în reprezentații coregrafice care au fascinat deja, în cadrul turneului de anul acesta, peste 25 de orașe și capitale europene, precum Berlin, Viena, Budapesta sau Atena.

Belgienii au ales Alba Iulia, înainte de a fi prezenți la Budapesta, ca singura destinație în care vor performa în România.




Comunicat de presă privind situația Bibliotecii Batthyaneum din Alba Iulia și a manuscrisului Codex Aureus

Întrucât în ultimele săptămâni au fost lansate în presă o serie de informații inexacte sau complet eronate privitoare la situaţia Bibliotecii Batthyaneum din Alba Iulia și în special la manuscrisul Codex Aureus, considerăm necesare următoarele precizări.
Biblioteca Națională a României apreciază implicarea presei şi a opiniei publice în dezbaterea privind acest obiectiv cultural de importanţă naţională, dar consideră regretabile afirmaţiile făcute de unele publicaţii şi posturi de televiziune potrivit cărora Codex Aureus se află în posesia Ungariei. Aceste afirmaţii sunt complet eronate, manuscrisul fiind păstrat în continuare, în condiţii de prezervare şi securitate, în colecţiile Bibliotecii Batthyaneum, filială a Bibliotecii Naționale a României.
Donate Provinciei Transilvania şi Bisericii Catolice de episcopul Ignatius Batthyany, în 1798, împreună cu clădirea şi terenul aferente, Biblioteca şi Institutul astronomic Batthyaneum au fost gândite de donator ca structuri cu un caracter public (acces la colecţii deschis oricui era interesat). După Marea Unire din 1918, Institutul astronomic si Biblioteca au rămas până la naţionalizarea din 1949, în administrarea Episcopiei Romano-Catolice de Alba Iulia, fiind scutite de impozite și de alte obligații financiare de către Statul Român. Din 1961, Batthyaneum a devenit filială a Bibliotecii Centrale de Stat (actuala Bibliotecă Naţională a României). Biblioteca Batthyaneum deţine colecţii de o inestimabilă valoare documentar-ştiinţifică şi bibliofilă:
• 80% din totalul de cărţi manuscrise medievale occidentale aflate în colecţiile din România (1.778 de cărţi manuscrise), între care şi Codex Aureus, cel mai vechi manuscris occidental aflat în colecţiile din țară, realizat în jurul anului 810, la comanda lui Carol cel Mare;
• 70% din totalul de incunabule aflate în România (609 incunabule);
• din cele 63.037 de cărţi înregistrate, peste 45.000 sunt cărţi vechi şi rare tipărite în Europa în secolele XVI-XVIII (parte dintre acestea se referă la istoria Transilvaniei);
• 4.598 de periodice vechi;
• un valoros fond arhivistic format din Arhiva Capitlului Romano-Catolic din Alba-Iulia şi Arhiva Conventului din Cluj-Mănăştur – aproximativ 17.163 de izvoare diplomatice privind istoria medievală a Transilvaniei;
• peste 43.000 de documente ale unor personalităţi transilvănene, ale fostului Institut şi ale Bibliotecii Battyaneum, din secolele XVIII-XX; colecţii muzeale – istorie naturală (mineralogie, botanică etc.), piese arheologice din spaţiul transilvan si european (de la Neolitic la Perioada medievală), sigilii, medalii, instrumente astronomice, obiecte de cult, tablouri, ex-librisuri etc.
Toate acestea recomandă Biblioteca Batthyaneum ca una dintre cele mai importante instituţii culturale şi documentare din Europa şi din lume, fiind frecventată de numeroşi cercetători, doctoranzi şi studenţi din ţară şi din străinătate, veniţi în stagii de cercetare. Biblioteca organizează periodic manifestări culturale şi ştiinţifice cu participare naţională şi internaţională de înaltă ţinută şi are aproximativ 4.500 de vizitatori anual, între care personalităţi culturale şi politice din România şi din străinătate. Din 2012, vizitatorii se pot bucura şi de accesul la colecţiile muzeale ale Bibliotecii Batthyaneum, printr-o expoziţie permanentă.
Instituţie cu atribuţii în păstrarea şi promovarea patrimoniului documentar şi cultural românesc, conferite prin lege, Biblioteca Naţională a României face toate demersurile necesare pentru prezervarea pe mai departe a acestor surse documentare, de o valoare uriaşă, privind identitatea, istoria şi cultura românească şi europeană, precum și istoria cărţii manuscrise şi tipărite europene, de la începutul secolului al IX-lea şi până în prezent.
În spiritul şi în acord cu voinţa testamentară a fondatorului, funcţionarea Bibliotecii Batthyaneum ca filială a Bibliotecii Naționale protejează tocmai statutul de instituţie cultural-documentară de drept public, accesibilă publicului larg, asigură continuitate, caracter sistematic şi unitar activităţilor de conservare, cercetare, valorificare şi promovare a colecţiilor sale inestimabile, prin integrarea în programul aplicat tuturor documentelor din categoria colecţii speciale, prin aplicarea unor politici naţionale şi europene de digitizare şi accesibilizare prin intermediul unor cataloage şi baze de date internaţionale de prestigiu (bibliotecile digitale Manuscriptorium, Europeana etc.), asigură înscrierea într-un circuit documentar şi ştiinţific european.
Drept consecinţă, Biblioteca Națională a României mizează pe implicarea raţională, responsabilă şi activă a statului român, prin structurile sale competente şi abilitate, în găsirea unei soluţii pozitive în ceea ce priveşte statutul viitor al Bibliotecii Batthyaneum, în acord cu cele expuse mai sus.

În cadrul proiectului intitulat ÎN LUMEA PĂPUȘILOR, dintre Teatrul de Păpuși PRICHINDEL Alba Iulia și Gradinița Dumbrava Minunată, s-a inițiat un atelier de teatru cu grupa Mămăruțelor. S-a lucrat de-a lungul a mai multor luni iar pe data de marți, 16 iunie a.c., ora 10.00 la sediul teatrului a avut loc în premieră spectacolul CIOBURI DE POVESTE.

Coordonatoarea atelierului, actrița Amalia Pop, a lucrat pe texte de Tudor Arghezi și Lucian Blaga, drept omagiu adus copilăriei.

„Am primit cu plăcere propunerea de a susține acest atelier, fiind o provoare pentru mine atât ca om cât și ca artist. Am încercat să descoperim împreună lumea păpușilor, să facem primii pași în universul teatrului, să înțelegem ce însemnă muzica, scena, luminile, păpușile în teatru și nu în ultimul rând bucuria jocului și bucuria de a fi copil. Am învățat unii de la ceilalți ce înseamnă răbdarea, să ne ascultm reciproc și să lucrăm împreună pentru că cel mai important în teatru este… să lucrezi în echipă.” Amalia Pop, coordonator atelier

„Este primul astfel de proiect, exceptând atelierele din cadrul Festivalului Internațional de Teatru POVEȘTI de la Alba Iulia. Faptul că lucrează cu un actor profesionist îi ajută pe copii în dezvoltarea lor personală, îi apropie și mai mult de tot ceea ce înseamnă spectacolul de teatru și reprezintă o bună cale de autocunoaștere încă de la vârste fragede. Doresc să continuăm genul acesta de parteneriate și pe viitor și le mulțumesc tuturor celor implicați”,a spus coordonatorul proiectului.

Magda Catone, Ilinca Goia, Armand Calotă, Marius Rizea sunt alte nume care se adugă galeriei cuprinse în proiectul “Vinerea Vin Valorile”.
Vineri 26 iunie, albaiulienii sunt așteptați să vadă spectacolul ”Amanta” , adaptare dupa ”Incurca lume” de A.D. Hertz, în regia lui Armand Calinovici (Armand Calotă).
Este un proiect de suflet al actorului Teatrului Național din București, Armand Calotă – care împlinește astfel ultima dorință a mătușii sale, marea actriță a teatrului românesc, Elvira Godeanu – punerea în scenă a acestei comedii savuroase în care actrița și-ar fi dorit să joace rolul titular.

Comedia ”AMANTA” , o adaptare dupa celebra lucrare ”Incurca lume” de A.D. Hertz va fi pusa in scena de artisti de notorietate, iubiti de public pentru rolurile de exceptie interpretate in numeroase filme si piese de teatru din aria comediei: Ilinca Goia ( Olga), Magda Catone (Didina Strambuleanu), Marius Rizea (Bungrazescu Traian), Dorin Andone ( Matei Pintenaru) si Armand Calota (Emil Strambuleanu). O distributie exceptionala ce va readuce zambetul pe buzele tuturor spectatorilor.

Evenimentul este realizat in parteneriat cu Apulum SA, Alba Iulia. Biletele se pot achizitiona de la agentia Casei de Culta a Sindicatelor Alba Iulia.

„Acasă la Brâncuşi” este cel mai bun film etnografic, distins cu Marele Premiu al juriului Festivalului Internaţional de Film Etnografic (FIFE) Zlatna, ediţia a treia. Este un film documetar, produs de către Radu Tora, project manager – Ion Călinoiu, imagine şi montaj – Constantin Pahonţu. Decernarea premiilor a avut loc pe stadionul oraşului, unde publicul zlătnean a umplut tribunele până la refuz. Prezent pe scena festivalului, Radu Tora, câştigătorul Marelui Premiu a spus că prima oară a fost în oraşul Zlatna în anul 1991, iar astăzi (n.n.- duminică 7 iunie 2015) a avut un şoc când s-a reîntors pe străzile oraşului. În sens pozitiv, bineînţeles, pentru că Zlatna a renăscut, are o faţă nouă, care nu mai are nimic din „imaginea cenuşie” a perioadei de început a anilor 1990.

Marele Premiu (cel mai bun film etnografic) – Acasă la Brâncuși, producător: Radu Tora
Premiul juriului (ex aequo) – Tracii, istorie ascunsă, regia: Daniel Roxin
Premiul juriului (ex aequo) – Armenopolis, suflet românesc, regia: Izabela Bostan Kevorkian și Florin Kevorkian
Premiul publicului – Istorii despre Vlad Voievod Draculea, regizor: Andrei Chiriac
Premiu pentru scenariu de film romanesc – Vărarii, scenariul: Levente Vargyasi
Premiu pentru scenariu de film străin – Tore (Danemarca), scenariul: Iben Ravn
Cea mai bună imagine a unui film românesc – După 40 de ani, regizor: Adrian Drăgușin
Cea mai bună imagine a unui film străin (ex aequo) – Lijeričari i zdravičari / Muzicanţii lijericari şi nuntaşii veseli (Croația), imagine: Mak Vejzovic
Cea mai bună imagine a unui film străin (ex aequo) – Fuera del foco (Mexic), imagine: Antonio Zirion și Adrian Arce
Cea mai bună coloană sonoră a unui film românesc – Ţapinarii, realizator: Petru I. Pap
Cea mai bună coloană sonoră a unui film străin – Komiški kvarantore / 40 de ore de rugăciune (Croația), coloana sonoră: Krunoslav Ljubanović
Cea mai bună regie a unui film românesc – Şi maine e o zi, producător: Diana Deleanu
Cea mai bună regie a unui film străin – Macko (Croația), regia: Davor Borić
Menţiune specială pentru document cinematografic – Crăişorul munţilor (1983), regia: Ion Valerian Pasat

După decernarea premiilor, care a început la ora 20.00, a urcat pe scena festivalului, unul dintre membrii juriului: maestrul Ioan Bocşa. În aplauzele publicului, maestrul Bocşa a susţinut un recital de muzică populară împreună cu Ansamblul de Muzică Tradiţională Românească „ICOANE”, al Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, instruit şi condus chiar de el. Emoţionant a fost şi discursul maestrului Ioan Bocşa, care a evocat legătura sa cu oraşul Zlatna şi a apreciat realizările celor care conduc destinele acestui oraş. În finalul spectacolului de încheiere a ediţiei a treia FIFE Zlatna a avut loc recitalul extraordinar al maestrului Dumitru Fărcaş.

Petru Șpan este una din personalitățile pe care Țara Moților le-a dat culturii, învățământului și spiritualității românești. S-a născut la Lupșa la 4 iunie 1860 dintr-o familie de țărani fiind cel mai mare dintre cei trei frați. Cel care s-a ocupat de creșterea lui a fost bunicul său, cântăreț bisericesc care l-a învățat să citească, l-a învățat chirilica și dragostea pentru carte. Înzestrat de la natură cu istețime și hărnicie Petru se remarcă atât în școala primară din sat cât și în școlile pe care le va urma:

Liceul la Blaj (cl. I-VII) şi Braşov (cl. VIII), apoi Institutul teologic pedagogic din Sibiu (1881-1884); studii de Filosofie şi Istorie la Viena (1884 – 1886), de Pedagogie IaJ ena (1886 – 1887), cu doctoratul la jena (cu teza Die Fortbildung der Padagogik Herbart durch Ziller, Hermannstadt, 1889). Profesor la şcoala civilă de fete a Asociaţiunii din Sibiu (1887-1892), apoi profesor de Pedagogie, Psihologie şi Didactică (un timp de Dogmatică şi Drept canonic) la Institutul teologic-pedagogic din Sibiu (1 mart. 1892 – 1 mart. 1911); membru în Sinodul Arhiepiscopiei Sibiului şi în Congresul Naţional Bisericesc al Mitropoliei Ardealului. Autorul unor studii şi manuale de Pedagogie, Psihologie şi Didactică.

A funcționat ca profesor la Școala de Fete din Sibiu, (unde predă limba germană, istoria universală, geografia, igiena și geometria), iar apoi la Institutul Teologic din Sibiu unde predă teologia dogmatică, dreptul canonic, pedagogia generală, logica și psihologia. A considerat ca pedagog că Familia – Școala – Biserica sunt factori esențiali pentru formarea tinerilor. A dat școlilor din Ardeal dascăli cu har și dar. A colaborat cu articole de pedagogie la revistele vremii, a scris manuale didactice.

Despre ”Noul Abecedar” tipărit la Sibiu în anul 1906, Onisifor Ghibu afirma că este cea mai originală lucrare nu numai în literatura noastră, ci și în cea universală.

Dr. Petru Șpan credea cu tărie în destinul neamului românesc. În 1905 el le spunea elevilor săi că nu este departe ziua când se va întemeia România Mare.
Lucrări:

Întrebări de educaţiune şi instrucţiune. Studii pedagogice, Sibiu, 1891, 128 p.;

v Treptele formale ale învăţământului, Sibiu, 1898 (ed. a II-a, 1903, 85 p.);

v Idei pregătitoare în Pedagogie, Sibiu, 1902, 159 p.;

v Lecţii de Psihologie, Sibiu, 1906, 69 p.;

v Lecţii de Didactică, Sibiu, 1906, 113 p.;

v Lecţii de Pedagogie, Sibiu, 1908, 91 p.

v Viaţa şi activitatea profesorului Dr. Daniil Popovici Barcianu, Sibiu, 1903, 28 p.;

v Scoala lui Şaguna, Sibiu, 1909, 73 p.;

v Poveştile pentru primul an şcolar. Sibiu, 1901, 72 p. (ed. a II-a în 1905, sub titlul Poveştile în educaţia şcolară, 96 p.);

v Noul Abecedar, Sibiu, 1904, 64 p. (ed. a II-a, 1906);

v Cartea a doua de citire, Sibiu, 1905 (ed. a II-a, 1907).

v A reeditat două manuale ale profesorului loan Popescuş întăia carte de lectură şi învăţătură… (ed. VIll -XVIII), şi a doua carte de lectură şi învăţătură… (ed. VI -XI).

v A redactat – cu alti colegi – `Foaia Pedagogică (1897 – 1900) a întemeiat şi condus revista pedagogică `Vatra şcolară” (1907-1911). Colaborări cu articole pedagogie la Enciclopeda Română în 3 vol. (1898 – 1904), `Telegraful Român”, `Foaia Poporului”, `ţara Noastră”, toate la Sibiu, ş.a.

O boală necruțătoare îl va răpi din astă lume pe 14 martie 1911, în plină forță creatoare, fără să-și vadă profeția împlinită.

Joi, 4 iunie , ora 18:00, la Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia va fi vernisată expoziţia ”Icoane în ramuri” Florin Poenariu din Laz.
Cu această vor fi expuse patruzeci de icoane zugrăvite pe sticlă inspirate din şabloanele vechi ale Lazului, lucrări care confirmă continuarea meşteşugului început în satul de pe Valea Sebeşului la sfârşitul secolului al XVIII-lea, de familia Poenariu.
Florin Poenariu încearcă să păstreze tradiţia în toate elementele sale folosind ca suport al picturii, sticla vălurită, renunţând astfel la culorile stridente ale ultimelor generaţii de zugravi şi mai ales, confecţionându-şi singur ramele. De asemenea, el aplică torsadele specifice centrului, întâlnite în icoanele realizate la început de Savu şi Simion Poienaru şi apoi de zugravii familiei şi ucenicii acestora până pe la începutul secolului XX.
Organizatorii acestei expoziții sunt Consiliul Județean Alba, Primăria Municipiului Alba Iulia, Muzeul Național al Unirii Alba Iulia și Asociația ARTTRAD Valea Frumoasei
Expoziția este deschisă publicului între 4 iunie – 4 iulie 2015

Fii la curent cu cele mai noi anunturi negociate.

Urmărește negociat.ro pe Facebook