Cât ne costă corupția. Raport SAR

Cât ne costă corupția. Raport SAR

Arestările, condamnările și toate acțiunile DNA nu sunt suficiente iar, în ciuda unor progrese făcute în ultimii ani, România rămâne printre cele mai corupte țări din Europa, se arată într-un document publicat de platforma România Curată. Iar costul acestei corupții este foarte mare, după cum reiese și din raportul anual al Societății Academice din România care prezintă rezultatele cercetării realizate în cadrul programului ANTICORRP: Global Trends and European Responses to the Challenge of Corruption precum și Indicele de Integritate Publică realizat pentru Consiliul Uniunii Europene de către Hertie School of Governance din Berlin.

”Cel mai mare cost al corupției din Europa este la noi” a declarat Alina Mungiu- Pippidi, coordonatoare proiectului, prezentat joi în cadrul conferinței ”2016, anul decisiv pentru reforma integrității publice” organizate în parteneriat cu Cancelaria Primului Ministru, Ministerul Justiției și Consiliul Concurenței.

Corupția și infrastructura

Legătura dintre corupție și cheltuielile publice este mai mult decât evident. Dacă luăm spre exemplu lucrările de infrastructură putem observa că ”în România nu merită să se investească în construcții, unde se cheltuie proporțional mai mult decât în restul țărilor membre pentru rezultate mai proaste. Practic, timp de zece ani au fost risipiți banii investiți în construcții, cu rezultate aproape nule, reducând investițiile din sănătate sau educație. O țară investește disproporționat mai mult în construcții cu cât este mai coruptă, pentru că rentele din construcții sunt mai mari cum se și vede din procesele lui Andrei Chiliman, Nelu Iordache etc”, se arată în raportul SAR.

Practic, România și Croația, ambele printre cele mai corupte cinci țări din UE-28, cheltuie de aproape două ori peste media europeană pentru infrastructura de transport.

Datele din Global Competitiveness Report despre calitatea drumurilor arată că România este acum pe locul 121 mondial în ceea ce privește calitatea drumurilor, fiind în coborâre cu 21 de locuri față de anii 2006-2007.

Corupția și colectarea de taxe

Corupția are un impact semnificativ și asupra colectării de taxe. Într-un mediu în care politicienii fac abuz de prerogativele lor, cetățenii pot fi reticenți în a-și plăti impozitele, știind că banii lor vor ajunge în buzunarele elitei. ”La nivelul UE, se observă o corelație negativă între corupție și colectarea de taxe. Lituania, România și Bulgaria sunt pe pozițiile cele mai proaste, în timp ce Danemarca este în frunte”, se arată în raport.

Corupția și fondurile europene

Cu cât o țară este mai coruptă, cu atât reușește să atragă, să cheltuie și să deconteze mai puține fonduri de coeziune din partea UE. Astfel, Croația absoarbe numai 45% din fonduri, iar România, Italia și Bulgaria reușesc să absoarbă undeva între 55 și 66%.

Cât este parandărătul?

Deși de 25 de ani îmbunătățirea infrastructurii este un obiectiv prioritar în România, rezultatele în materie de calitate și de proiecte finalizate nu au fost pe măsura investițiilor. Una dintre explicații este alocarea contractelor publice unor companii favorizate de guvernanți. ”Datele agregate au indicat faptul că favoritismul guvernamental se regăsește în 37% din cazurile analizate. Aproximativ una din șapte companii care ”capturează” autorități contractante beneficiază de legături politice. Dacă estimăm în mod conservator valoarea parandărătului transferat către funcționarul și/sau partidul politic la 10% se obține suma de 144 milioane de euro în 2007, 333 milioane de euro în 2011 și câte 155 de milioane de euro în 2012 și 2013”, se mai arată în raportul SAR.

Dacian Cioloș:”Avem oameni integri în administrație, dar trebuie să le facem spațiu, să le acordăm încredere”

Prezent la conferință, Dacian Cioloș a declarat că ”Nu este suficient să combatem corupția.Trebuie să prevenim actul de corupție. Avem nevoie de obiectivitate, transparență, profesionalism și claritate în actul administrative”.

”Atâta vreme cât legile nu sunt clare, un om integru poate interpreta într-un fel legile, altul poate interpreta în alt fel și se poate ajunge chiar la situația în care omul integru să fie pedepsit pentru că a interpretat în felul în care a făcut-o” a mai spus Dacian Cioloș.

“Ştiu din experienţă că avem oameni integri care sunt şi profesionişti, dar lor trebuie să le facem spaţiu pentru a se putea manifesta şi să le acordăm încredere nu doar formal, pentru a da bine în anumite rapoarte, ci chiar să avem încredere că un sistem poate să funcţioneze bine pentru toţi atunci când în fruntea lui sau la comenzi se află oameni integri şi profesionişti”, le-a spus premierul celor prezenţi.

O altă observație a premierului a fost legată de asumarea responsabilității în actul administrativ. “Ne gândim cum să facem pentru ca în administraţia din România, fără să birocratizăm în intern prea mult procesul decizional administrativ să avem proceduri cât mai clare pentru ca oamenii, potrivit unor funcţii de conducere pe care le au trebuie să-şi asume anumite decizii şi să o poate face într-un mod foarte clar şi conştient”, a precizat el.

Dacian Cioloș a dat ca exemplu ceea ce se întâmplă în cazul pașapoartelor.” Un expert european a remarcat faptul că pe pașaportul românesc sunt 7,8 funcționari care semnează, dar nu-si asumă nimeni resposabilitatea tocmai pentru că au semnat foarte mulți. Pe când într-o administraţie performantă ai una, maximum două semnături-cel care redactează documentul sau decizia şi cel care şi-o asumă ca responsabil-şi decizia e asumată conform unei legislaţii clare, conform unor proceduri administrative foarte clare”, a mai explicat premierul.

La rândul său, președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a confirmat datele din raportul Societății Academice din România. ”În ceea ce privește partea de achiziții publice studiile noastre confirmă datele din raportul SAR. Acesta are avantajul că se bazează pe date, demonstrează cum poate contribui mediul academic în această problemă și, trei, arată că nu există o singură cale de rezolvare, o singură instituție responsabilă”, a declarat președintele Consiliului Concurenței.

Raportul integral poate fi descărcat aici

Comentarii

Comentarii

Fara Comentarii

Lasa un raspuns