Casa si Gradina

mecanizata1Tencuiala este o operaţie de acoperire a suprafeţelor elementelor de construcţie din că rămidă, beton, lemn, piatră, etc., cu mortar care, după un anumit timp, se întăreşte şi formează un strat rezistent.

Ce rol are tencuiala…

Tencuielile au rolul să protejeze zidurile, tavanele şi alte elemente de construcţie de acţiunea umidităţii, gerului, căldurii soarelui şi altor factori nocivi, care pot duce la deteriorarea materialelor din care sunt executate. De ase menea, tencuielile ajută la îmbunătăţirea izolării termice a locuinţei şi acoperă neregulari tăţile, creând suprafeţe netede ce uşurea ză întreţinerea locuinţei şi contribuie la aspectul estetic plăcut al acesteia.

Cum se aplică tencuiala…

Toate tencuielile se aplică în cel puţin 2 straturi: un strat de bază – grundul – cu grosimea de 8-15 mm şi un strat subţire de pastă de var şi adaos de ipsos, denumit glet de var, ori un strat subţire de pastă de ipsos fin netezit, denumit glet de ipsos, ori prin tratare în scopuri decorative.

Probleme…

Cu timpul, pe suprafeţele tencuite ale pereţilor pot apărea diferite defecte, cum ar fi, de exemplu, crăpături, coşcoveli, pete, etc., care se înlătură de obicei înaintea lucrărilor de zugrăvire. Cauzele care produc aceste defecte sunt diferite.

Coşcovirea şi căderea tencuielii se datoresc nerespectării condiţiilor pe care trebuia să le îndeplinească suprafaţa ce urma să fie tencuită, care nu asigură o bună aderență între această şi mortarul aplicat. Slabă aderență se explică prin faptul că suprafaţa tencuită a fost prea netedă sau nu a fost bine curăţată de praf, noroi, pete de grăsime, „împuşcături” etc. Coşcovirea tencuielilor poate fi provocată şi de întrebuinţarea necorespunzătoare a clădirii: nerepararea la timp a burlanelor, jgheaburilor, instalaţiei de apă, teraselor, etc., care duc la umezirea tencuielii şi apoi la desprin derea de pe zidărie.

Crăpăturile apar de obicei pe linia de despărţire a 2 materiale diferite pe care s-a aplicat tencuiala, în special între zidă rie şi lemn saumetal, dacă la executare nu s-au acoperit rosturile cu plasa de ra biţ. De asemenea crăpăturile apar din cauza tasării fundaţiilor sau a grinzilor pe care se sprijină zidăria, precum şi ca urmare a folosirii unui mortar cu compoziţia necorespunzătoare.

„Împuşcăturile” tencuielii sunt pro vo cate de calitatea varului stins folosit la prepararea mortarului sau de existenţa unor bulgări de argila în nisipul din mortar. Părţile de var rămas nestins şi bulgării de argila absorb umiditatea din mortar, din zidărie sau din atmosferă şi îşi măresc volumul, producând umflarea tencuielii, până se sparge. Bucăţile de tencuială cad şi în locurile respective apar găuri conice de până la 3-4 cm diametru.
Petele de pe tencuiala pot fi de diferite culori, în funcţie de cauză care le-a produs.

Petele roşcate se datoresc prezenţei la mică adâncime a unor conducte metalice, a tuburilor metalice ale instalaţiei electrice, a barelor de oţel-be ton, etc., care au ruginit datorită ume zelii. Petele negre sunt urmare a existenţei sub tencuiala a unor materii bituminoase care nu au fost complet îndepărtate la pregătirea suprafeţelor pentru tencuire, ori a aplicării tencuielii direct pe tubul de scurgere din fonta, acoperit de obicei direct cu catran. Petele maro de pe tencuiala coşurilor din camere sunt produse de defecţiunile sobei sau ale coşului, datorită cărora combusti bi lu lui arde incomplet producând un lichid negru ce pătrunde prin zidăria coşului.

Constatarea cauzelor acestor pete se face prin uşiţă de curăţire din încăpere sau din pod, interiorulcosului fiind găsit umezit de un astfeld e lichid. Petele albe se datorează aplicării tencuielii pe zi dă ria umedă. Apa din zidărie, care conţine diferite saruri aduse din masa zidăriei, ajunge la suprafaţa tencuielii şi o pă tea ză. Astfel de pete, după uscarea zidăriei şi o nouă zugrăvire, nu mai apar.

Dacă vrei să ai o tencuială perfectă apelează la specialiștii de la Dialuk Construct. Scopul Dialuk Construct este acela de a oferi la fiecare lucrare o calitate care să întreacă așteptările clientului. office@dialukconstruct.ro

calin.padurean@dialukconstruct.ro TEL: +40 742 388 043 (Orange)

428303_100351836760006_2138664524_nAlegerea unei mochete poate fi o sarcină dificilă atunci când nu ştim exact ce se potriveşte în fiecare cameră din casa noastră. Varietatea largă de mochete disponibile pe piaţa fac din aceste pardoseli alegerea perfectă pentru casa sau biroul nostru. Totuşi, o mocheta poate îmbunătăţi sau poate strica întreg decorului unei case.

Când alegem o mocheta este bine să ne orientăm după câteva detalii simple şi totuşi foarte importante cum ar fi: traficul din cameră, nevoile familiei şi designul camerei. În funcţie de cameră unde amplasăm mocheta este bine să alegem o mochetă mai rezistentă sau mai colorată, mai dura sau într-o culoare neutră etc.

Pentru camera copiilor, de exemplu, este indicat să alegem o mocheta în culori tari, cu modele haioase.

Când ne alegem tipul de mocheta potrivit pentru căminul nostru trebuie să luăm în considerare culorile care se potrivesc ambientării de acasă şi funcţiunea spaţiilor.

Referitor la dimensiuni, se măsoară laturile cele mai mari al camerei şi se adăugă la acestea încă 5-7 cm, ţinând cont de neregularitatea pereţilor.

Mocheta reprezintă o alegere potrivită pentru căminul său biroul nostru având calităţi estetice deosebite, o mare rezistenţă la uzură şi prezentând numeroase avantaje în exploatare.

Modelul mochetei este şi el foarte important, mai ales când ne dorim să achiziţionăm o pardoseală care să completeze  look-ul unei camere.

În ziua de astăzi există nenumărate modele disponibile pe piaţă, din acest motiv, cu siguranţă, fiecare dintre noi va putea alege ceea ce este mai potrivit pentru casa lui.

Mochetă necesită o întreţinere deosebită. Praful care se aşează pe suprafaţa de uzură intra în profunzime şi duce la deteriorarea firelor de aceea mocheta trebuie aspirata cu regularitate.

Pentru zone cu trafic intens, părţile supuse la uzura sunt aspirate zilnic iar întreaga suprafaţă trebuie aspirată, după caz, o dată sau de două ori pe săptămână. În plus, în scopul măririi durabilităţii şi a confortului vizual, mocheta poate fi periata şi chiar spălată cu detergenţi neutri din punct de vedere chimic.

În cazul în care mocheta a fost murdărită cu substanţe lichide sau vâscoase, se recomandă scoaterea imediată a petelor.

De asemenea, materialul din care este confecţionată mocheta trebuie să fie uşor de întreţinut. Holul şi sufrageria unei case sunt două zone extrem de circulate, din acest motiv este indicat să ale gem o mochetă rezistentă, într-o culoare neutră, uşor de curăţat.

Dacă vrei să ai de unde alege mocheta potrivită pentru casa sau biroul tău vino la magazinul Diego din Alba Iulia, Bulevardul Republici, nr. 30 A unde poți găsi mochete de uz rezidențial, comercial, pentru camera copiilor, iarbă artificială la cele mai bune prețuri.

424031_100350850093438_1104813993_nAtunci când alegi un covor pentru locuinţa ta trebuie să ai în vedere diferite criterii.

Covoarele sunt disponibile în foarte multe culori şi stiluri, texturi şi fibre şi există o serie de calităţi par ticulare pentru fiecare dintre acestea, aşadar va trebui să te gândeşti care se va potrivi cel mai bine în interiorul căminului tău.

Categorii de covoare

Cele mai frecvente categorii de covoare din zilele noastre sunt cele cu fir tăiat şi cele cu fir buclat.

Referitor la aceste două categorii trebuie să ai în vedere faptul că, de regulă, covoarele cu fir tăiat sunt mai puţin rezistente decât cele cu fir buclat, acestea din urmă fiind recomandate pentru zone cu un trafic intens.

Alegerea culorii potrivite

Un alt aspect pe care trebuie să-l ai în vedere este culoarea şi imprimeul covorului.

Covoarele de culori deschise ajută la crearea iluziei unui spaţiu mărit, transformând încăperea într-una mai încăpătoare, însă pe acestea se va observa mult mai uşor murdăria.

Dacă ai animale de companie sau copii mici, tonurile închise sunt cele mai recomandate pentru covoarele din locuinţa ta deoarece murdăria nu se va observa foarte uşor.

Există o serie de modele interesante pentru covoarele închise la culoare, fiind ideale pentru cei pasionaţi de stil.

La Diego găseşti următoarele nuanţe de covoare

De la crem la maro
Nuanţele de natur şi culorile pământii sunt deosebit de îndrăgite astăzi, ele oferind căldură şi sentimente plăcute pentru toate vârstele. Maroul poate fi combinat extraordinar cu nunaţele de bej sau de crem, dar mai nou este foarte îndrăgit şi împreună cu câte o culoare puternică, vivace. De exemplu, folosit în combinaţie cu verde sau turcoaz, va crea în încăpere o atmosferă animată, tinerească şi modernă.

Nuanţe de verde
Cu accesoriile şi perdelele atrăgătoare, de culoare verde, în orice perioadă a anului putem să ne redecorăm şi să ne vrăjim căminul. Nuanţele de verde au un efect benefic unic asupra corpului uman, fiind relaxante pentru sistemul nervos. Verdele este culoarea cea mai odihnitoare pentru ochi. Verdele se găseşte la mijlocul scalei culorilor, culoarea sa complementară fiind roşul. Prin combinarea acestora în încăpere se obţine un efect vibrant şi
intensiv, pe când verdele folosit împre ună cu nuanţele de galben realizează un efect delicat, primăvăratec.

De la terra la bordo
Roşul ca şi culoare de bază este foarte dominant, de aceea în sine are un efect puternic. Îl putem estompa şi combina cu alb, gri şi mai ales cu negru, pentru a crea atmosfera dorită căminului nostru. Folosind nuanţele calde de terra putem aduce atmosfera mediteraneană în camerele noastre, pe când cu bordo vom crea eleganţă în jurul nostru.

Nuanţe de albastruviolet
Nuanţele de albastru-violet pot genera atât căldură cât şi rece, prin modificarea nuanţelor de albastru şi roşu din ele. Culorile de violet au efect de energizare a ambientului, emanând creativitate şi linişte, generând un sentiment pozitiv în oricare încăpere a locuinţei ar fi folosite. Din cauza personalităţii lor, folosirea acestor nuanţe pe suprafeţe întinse poate induce tristeţe, dar ca şi culori complementare, alegerea lor este perfectă în combinaţie cu alb şi nuanţe de gri şi naturale. Naunţele de albastru aduc o prospeţime senină în cămine.

De la gri la negru
Nuanţele de gri lărgesc spaţiul dar nu prea dau senzaţia de cald, recomandându-se folosirea lor în combinaţie cu culori intense, cum ar fi albastru, roz sau roşu. Culoarea neagră se recomandă a se folosi la amenajările interioare numai ca şi culoare auxiliară, chiar şi aşa ea ajutându-ne să obţinem un interior elegant, sau unul dinamic şi vibrant datorită contrastelor.

De la galben la portocaliu
Culorile înviorătoare galben-portocalii au o influenţă bună asupra noastră, ne induc o voie bună, radiază căldură, şi ajută activitatea mentală. Galben deschis este culoarea intelectului, a prospeţimii şi a bucuriei. Cu ajutorul nuanţelor calde de galben şi portocaliu, vom reuşi să creăm acasă la noi o atmosferă veselă, mediteraneană. Se pot combina foarte bine cu culorile de verde şi maro.

Dacă nu te-ai hotărât vino la magazinul Diego din Alba Iulia, Bulevardul Republicii, Nr.30 A, tel: 0358566317 unde vei găsi în mod sigur covorul potrivit.

ViewtyPartea superioară şi care acoperă o clădire poartă denumirea de acoperiş.

Protejarea clădirii de ploaie, zăpadă, vânt, frig căldura şi soare, la partea superioară se realizează prin rolul şi funcţiunile acoperişului.

Caracteristicile unui acoperiş sunt influenţate de destinaţia clădirii, de tradiţiile locale şi de materialele existente.

Elementul comun la toate tipurile de acoperiş îl constituie componentele care alcătuiesc structura de rezistenţă.

În perioada de exploatare a unei construcţii, la partea de rezistenţă este foarte dificil accesul pentru executarea unei reparaţii sau renovări.

Stricăciunile la elementele de rezistenţă pot avea efecte distrugătoare.

Dintre tipurile de acoperiş cel mai comun este acoperişul cu şarpanta.

Elementele componente ale unui acoperiş sunt:

1. Grinzile
2. Coama şi lateralele
3. Popii
4. Căpriorii
5. Riglele (lantetii, laţii)
6. Scândura pentru asteriala
7. Folia anti condens
8. Ţiglele sau tabla de învelitoare
9. Olanele
10. Cârligele pentru jgheaburi
11. Jgheaburile de colectare a apei meteorice
12. Burlanele pentru evacuarea apei

Elementele de structura ale acoperişului se pot realiza şi prin ferme. Şarpanta reprezintă scheletul de rezistenţă alcătuit din bare de lemn (metal sau beton armat) destinat să susţină acoperişul casei.

Tipuri de acoperişuri

Acoperişul reprezintă un scut împotriva factorilor de mediu externi şi determină adesea un anumit stil al construcţiei. Acoperişurile se pot caracteriza în funcţie de:

a) materialul din care sunt realizate ;

b) nivelul pantei realizate din construcţie;

c) stilul în care este realizat.

Paşi de montare a unui acoperiş

În proiectul de execuţie al casei o secţiune separată este reprezentată de planul acoperişului, în care sunt indicate elementele structurale.

1. La o casă la care s-a turnat placă de beton care separa podul casei de locuinţa propriuzisa, în centura de beton se înfig nişte mustăţi din fier beton din loc în loc.

2. Centura de beton închide zidurile şi elementele structurale ale zidăriei.

3. Pe conturul casei, unde au fost lăsate mustăţile de fier beton se aşează grinzile pe ziduri. Aceste grinzi se leagă cu mastatile de fier. Grinzile între ele se prind în scoabe.

4. După ce s-au amplasat şi fixat grinzile pe placa de beton, a rezultat patul de fixare al acoperişului.

5. De aceste grinzi se prind popii verticali peste care se montează coamele centrale şi laterale (călcătoare). De înălţimea popilor de sprijin depinde înclinarea acoperişului.

6. Pe coame de o parte şi de alta se montează căpriorii care la partea finală se sprijină pe grinzile de exterior.

7. Peste căpriori se bate asteriala.

8. Peste asteriala se montează de jos în sus folia autocondens. Peste folie se montează riglele pe direcţia căpriorilor, pentru a permite apei rezultate din condens să se scurgă , şi acoperişul să se ventileze.

9. Perpendicular pe riglele care fixează folia anticondens se montează riglele de susţinere a învelitorii formată din ţigle de tablă sau ţigle ceramice.

10. Operaţia următoare este montarea ţiglelor şi olanelor la crestele acoperişului.

11. La partea inferioară a căpriorilor se fixează cârligele pentru jgheaburi.

12. După finisarea la exterior a clădirii, în aceste cârlige se prind jgheaburile de colectare a apei care se scurge de pe învelitoare.

Dacă vrei să ai un acoperiș perfect nu ezita să iei legătura cu experți de la Dialuk Construct.

Scopul Dialuk Construct este acela de a oferi la fiecare lucrare o calitate care să întreacă așteptările clientului.

office@dialukconstruct.ro

calin.padurean@dialukconstruct.ro

TEL: +40 742 388 043 (Orange)

foto4Când vine vorba de pavele, pavaje, dale şi alei trebuie să inspectăm piaţa de profil cu atenţie pentru a fi siguri că facem alegerea ideală.

În momentul în care ne dorim să alegem cele mai bune pavele pentru casa noastră trebuie să fim atenţi la ce anume găsim pe piaţă şi ce cumpărăm.

Unul din marele avantaje pe care pavajul îl reprezintă este că aceste dale, pavele sau rigole nu se vor deteriora nu vom fi nevoiţi să scoatem plăcile cu trecerea timpului.

Suprafaţă care a fost pavată poate fi reparată uşor şi fără a lăsa urme.

Trebuie să înţelegem că nu toate pavelele sunt la fel.

Există nenumărate opţiuni pe piaţa din acest motiv trebuie să facem o alegere care să se potrivească cu cerinţele noastre.

Aceste pavaje trebuie să fie adaptate la o anumită greutate, mediul înconjurător, soliditate şi chiar uzură.

Totodată nu putem ignora culorile sau formele oferite de producător pavaje.

Există nenumărate opţiuni pe piaţa astfel încât fiecare dintre noi vom avea de unde alege!

Etapele montării pavajelor

1. Tasarea pământului;

2. Realizarea şi compactarea stratului portant inferior şi superior:

a. stratul inferior: pe pământul compactat, se împrăştie un strat de piatră spartă de granulaţie 0-63 mm. Grosimea stratului variază în funcţie de traficul prevăzut; – se compactează stratul inferior;

b. stratul superior: peste stratul inferior compactat, se toarnă un strat de piatră spartă sau balast cu granulaţie de 0-16 mm;

3. Nivelarea patului de split: pe stratul portant superior compactat, se toarnă un pat de nisip afânat, de granulaţie 2-4, cu o grosime de 4-6 cm. Se nivelează stratul de nisip cu ajutorul unui dreptar din aluminiu;

4. Montarea dalelor;

5. Rostuirea: după montarea dalelor se execută operaţia de rostuire. Se matură nisip uscat 0/2 mm peste rosturi, numai pe suprafeţe uscate!

6. Vibrarea: după ce se elimină nisipul care este în plus, se compactează cu placa vibrantă cu piesa de prelungire din cauciuc.

Dacă doriți să vă pavați curtea sau alte spații vă recomandăm firma S.C. EUROMONTAJ S.R.L. care este o firmă cu standarde europene în ceea ce priveşte următoarele categorii de construcţii, respectiv amenajări exterioare cu dale, pavaje (pavele), borduri, construcţii civile şi industriale, calitatea produselor fiind garantată de cei mai mari producători din România.

Firma noastră îşi propune să ofere o gamă variată de dale, pavaje (pavele), care să satisfacă cele mai exigente cerinţe şi în acelaşi timp cel mai bun raport calitate/preţ. Lucrările realizate de noi ne situează în topul firmelor din domeniul amenajărilor exterioare cu prefabricate din beton şi al construcţiilor civile şi industriale.

Loc. Petreşti (Sebeş)
Str. Valea Sebeşului Nr.20
Judeţul Alba
Tel/Fax: 0258 814 335
Email: office@euromontaj.eu

foto: casadinpitesti.ro
foto: casadinpitesti.ro
foto: casadinpitesti.ro

Atâta vreme cât respecţi regulile de bază, să ridici un perete de cărămidă poate fi mai uşor decât crezi.

Iată ce trebuie să faci:

Verifică încă o dată că fundaţia pe care vrei să construieşti zidul este bine realizată. Ridici un zid peste ea, aşa că este important să fie dreaptă şi cât mai bine nivelată.

Acum este momentul să pregăteşti mortarul. Cel mai eficient este dacă amesteci mortarul cu mâna pentru a-i simţi cât mai bine consistentă. Poţi să amesteci mortarul într-o roabă. Foarte important este că, după ce îl omogenizezi să-i verifici consistentă.

Testul se face cu conul etalon. Pentru cărămizile pline trebuie să ai o valoare între 8 şi 13 cm. Pentru cele cu goluri trebuie ca valorea să fie între 7 şi 8 cm.

Totuşi, realizarea amestecului de mortar pentru ziduri este un proces destul de delicat.

Dacă este vorba de cantităţi mici, cel mai indicat este să cumperi produsul gata preparat.

Tot ce trebuie să faci este să amesteci mortarul cu cantitatea de apă indicată şi te poţi apuca de lucru fără emoţii.

Acum că mortarul este gata, aşează-l la îndemâna lângă fundaţia pe care vrei să ridici zidul.

La fel procedează şi cu cărămizile. Punele într-o stivă, la îndemână, la mică distanţă de locul în care lucrezi.

Aşează primul strat de mortar.

Trasează în mijloc, cu ajutorul spatulei, un mic sunt, pentru că mortarul să aibă loc să se deplaseze în interior, sub greutatea primul strat de cărămidă.

Înainte însă de a aşeza cărămizile, e foarte important să le uzi bine cu apă, pentru o mai bună aderenta între cele două suprafeţe.

Este timpul să aşezi primul rând de cărămizi, de la stânga la dreapta. Îndepărtează mortarul în exces, care iese sub presiunea cărămizii şi foloseşte-l pentru a-l pune pe stratul de desupra.

Foloseşte nivela pentru a verifica că straturile de cărămidă sunt aşezate drept şi rearanjează-le în poziţia corectă, atunci când este necesar.

Cea mai sigură metodă pentru a te asigura că peretele este drept este să foloseşti cordonul pentru direcţie.

Întinde cordonul la fiecare strat pentru a respecta proporţiile şi spaţierea dintre rândurile de cărămizi.

Repetă operaţiunea până când zidul este complet.

Pentru a evita umezeala, pune un strat bariera sub primul rând de cărămizi, format din două părţi ciment mortar şi o parte bitum.

Cărămizile poţi fi puse pe lungime sau transversal.

Cărămizile aşezate pe lungime se numesc armaturi.

429466_100350460093477_1342274507_nPerdeaua oferă elegantă, intimitate, confort şi ne ajută să ne simţim în casa noastră cu adevărat ca acasă. În primul rând, pledez pentru perdele şi draperii în casă. Într-adevăr jaluzelele sunt mult mai practice însă şi mult mai dizgra ţi oase într-un apartament. Dacă sunt alegerea perfectă în cazul birourilor şi locurilor publice, în cazul locuinţelor noastre nimic nu poate înlocui perdeaua. Aceasta oferă elegantă, intimitate, confort, şi ne ajută să ne simţim în casă cu adevărat ca acasă.

Pentru a aranja perdelele în aşa fel încât să arate că în fotografiile din reviste, iată câteva sfaturi practice de urmat:

429466_100350453426811_1160793902_nPoziţionează galeria

Galeria ar trebui poziţionată la mijlocul spaţiului dintre rama de sus a ferestrei şi tavan. După cum ştim, tavanele nu sunt întotdeauna drepte 100%. Aşa că trebuie să ne ghidăm după liniile paralele ale tavanului şi ferestrei decât după o măsurătoare exactă, pentru a arăta bine la o privire de ansamblu.

Cum măsori galeria

Marchează pe perete locul în care vrei să poziţionezi galeria şi măsoară. Marchează locul deasupra capetelor laterale ale ferestrei. Pentru a arăta bine atunci când perdeaua este trasă deoparte, galeria trebuie să depăşească marginea ferestrei cu 15 cm de o parte şi de alta a ferestrei. În general, galeria se poziţionează la 12cm deasupra ferestrei.

Cum măsori pedeaua în funcţie de galerie sau şină

Dacă ai galerie, măsoară de la inelul pe care urmează să fie ataranata perdeaua până în podea. Dacă ai şină, se măsoară de la vârful şinei.

Alege partea de sus a perdelei

Există o mulţime de stiluri în care poţi aranja perdeaua, fiecare oferind un efect vizual

Sfaturi

Multă lume face greşeala să cumpere per delele doar încercând să potrivească culoarea. Nu spun că perdelele n-ar trebui alese după culoare, dar sunt câteva elemente mult mai importante de care ar trebui să ţii cont când vine
timpul perdelelor.

Şi anume:

1. Sistemul de prindere – mai exact, galeria sau şina trebuie să fie de bună calitate. Gândeşte-te că vrei să reziste mai mulţi ani şi să arate corespunzător. Dacă te decizi pentru galerie, sfatul meu este să alegi una de calitate. O galerie de calitate nu se curbează în câteva luni sub greutatea perdelelor şi mai ales a draperiilor. Este foarte urât să vezi o perdea, oricât ar fi ea de frumoasă, agăţată pe o bară de galerie curbată. N-ai vrea de asemenea să tragi perdeaua şi aceasta să se desprindă din cârlige sau cârligele să se rupă pur şi simplu pentru că sunt de proastă calitate. Şi în cazul şinei, calitatea este foarte importantă. Este mare diferenţă între şină de plastic şi şina din aluminiu. Cea din aluminiu este mult mai stabilă, iar călăreţii glisează cu uşurinţă. În cazul şinei din plastic, când tragi perdeaua acesta se împiedică (ceea ce este extrem de enervant, mai ales la draperiile din dormitor pe care le tragi mai des!), călăreţii sar de pe șine şi de multe ori ajung să se rupă.

2. Încreţirea – adică desimea pliurilor. Aceasta rezultă din cantitatea de material folosită pentru un metru de perdea/draperie montat pe galerie. În cazul draperiilor se recomanda o proporţie de 2 metri de material pentru un metru de galerie (şina) sau chiar 2,5 metri de material pentru un metru de galerie în cazul în care materialul nu este foarte gros. Pentru perdele desimea pliurilor trebuie să fie mai mare ca să arate bogate. Dacă perdeaua este din voal merge un raport de 2,5 metri la un metru de galerie. În schimb, dacă alegi organza, recomandarea mea este să fie încreţită de 3 ori, respectiv 3 metri de material pentru un metru de galerie.

Gândeşte-te că, odată perdeaua confecţionată, nu mai poţi schimba nimic. Iar o perdea săracă, chiar dacă este făcută dintr-un material superb, arata oribil. Dacă bugetul nu-ţi permite, mai bine alegi un material neutru mai ieftin (un voal sau o organza simpla albă sau crem) decât să vezi la geam o perdea sărăcăcioasă care îţi strica tot aspectul camerei.

3. Banda de încreţire sau rejansa (banda care se coase pe perdea şi de care se agaţa perdeaua de galerie/şina). Multă lume nu-i dă nici o importanţă. O consideră un simplu accesoriu, însă rejansa este secretul (de multe ori ascuns) al unei perdele impecabile. O rejansă de calitate are sfori rezistente (dacă sfoara se rupe sau iese din rejansa, aceasta din urmă nu se mai poate folosi) şi formează pliuri perfecte. este apretata şi nu-şi modifica forma după spălare. Pentru perdele subţiri este preferabil să folosiţi rejansa complet transparenta.

4. Calitatea materialului – un material de calitate “cade” frumos, este fin şi plăcut la pipăit şi are firele ţesăturii drepte şi uniforme. Materilele de bună calitate rezista bine la spălat şi se calcă uşor. Pentru perdele şi draperii se
folosesc de obicei materiale din poliester, celofibra sau poliester în combinaţie cu bumbac sau în. Fibrele naturale se întreţin greu şi riscă să se deformeze la spălat. Este bine de ştiut că există materiale din poliester sau combinate (poliester cu bumbac sau în) care au aspect de materiale din fibre naturale, iar preţul este foarte bun. Dacă totuşi doreşti perdelele şi draperiile din materiale naturale – în, mătase, bumbac – este bine să alegi din colecţii de lux şi să apelezi la servicii speciale de curăţare recomandate de magazinul la care comanzi perdelele.

5. Combinaţia de culori. Ca regulă, într-o cameră unde pereţii, mobilă şi covorul au culori puternice, contrastante sau sunt puternic evidenţiate prin forma, perdelele trebuie să fie discrete, uni şi în culori neutre (alb, crem, gri). Dimpotrivă, în camerele unde mobila, parchetul, pereţii, covorul sunt colorate neutru şi nu ies în evidenţă, perdelele şi draperiile trebuie alese în culori contrastante, cu un design care să iasă în evidenţă că să dea personalitate camerei.

Perdeaua trebuie să se armonizeze cu draperia, dar nu este neapărat să fie amândouă de aceeaşi culoare. Din contră, este bine să existe un contrast între ele. În cazul în care perdeaua este cu model în ţesătura sau din mai multe culori, draperia trebuie să fie uni şi invers. Fereşte-te să le alegi pe amândouă cu desene. Excepţie face situaţia în care au amândouă acelaşi desen (se vând ca set). Ar fi bine de asemenea să te fereşti să alegi perdelele şi draperiile în aceeaşi culoare cu pereţii.

Dacă vreți să vă alegeți perdelele și galeriile perfecte și să primiți sfaturi de la adevărați specialiști vă rugăm să mergeți la magazinul Diego din Alba Iulia, Bulevardul Republicii, Nr.30 A, tel: 0358566317 unde veți găsi cu siguranță perdelele și galeriile potrivite pentru casa ta.

fundatie casaVom analiza cazul unei fundaţii săpate „în şanţuri”.

Primul pas ce va fi făcut este, desigur, săparea fundaţiei.

Lucrarea se va face respectând întocmai planul de fundare, în care sunt trecute toate datele importante (cote, lărgimea fundaţiei etc.).

Imediat după aceasta se toarnă o sapa de beton slab, gros de 4-5 cm, doar sub stâlpii de armare (poziţia lor exactă este trecută pe planul de armare).

Rostul acestui beton este de a ţine stâlpii de armare neimșcați în tot timpul turnării.

Următoarea etapă este coborârea în fundaţie a armăturii inferioare.

Trebuie avut mare grijă să nu se murdărească cu pământ şi în general, să nu se surpe pământ în fundaţie în timpul acestei operaţiuni.

Apoi se toarnă talpa fundaţiei şi se aşteaptă uscarea ei, cu mare grijă ca în această perioadă să nu cadă pământ pe beton (se va curăţa greu şi numai cu un aspirator).

În timpul în care se usucă talpa fundaţiei se execută şi armatura elevaţiei apoi, se cofrează.

Când pregătirile sunt gata, urmează o nouă turnare, a elevaţiei.

Se aşteaptă uscarea şi a acestei porţiuni betonate, apoi se decofrează.

După decofrare, se umple fundaţia cu pământ, acesta se udă bine şi se lasa câteva zile, să se compacteze singur.

Când s-a uscat binişor, se compactează mecanizat, apoi se toarnă pietriş deasupra.

Peste pietriş de pune o folie de polietilena, peste folie polistiren expandat (de regulă, gros de 3 cm), apoi plasa de armare a fundaţiei.

Când toate sunt gata, se face ultima turnare, placă peste fundaţie.

Începând de a doua zi după turnare, aceasta se va uda des, pentru a nu apărea fisuri în procesul de uscare a betonului.

Fii la curent cu cele mai noi anunturi negociate.

Urmărește negociat.ro pe Facebook