Agricultura

Există locuri în România care contrazic clișeele false rostogolite în mass media despre caracterul „infect” sau lipsit de responsabilitate al românilor. Unul dintre cele pe care le-am prezentat deja este comuna Pădureni din cel mai sărac județ al României: Vaslui. Altul este comuna Peștera din județul Constanța. Aceste localități, grației unor primari providențiali, au reușit să demonstreze că, practic, se poate și ceea ce teoretic nu se poate. Mai sunt și altele, vom ajunge la ele. Până atunci, să ne oprim în județul Alba, la Ciugud, comuna cu cel mai mare grad de absorbție a fondurilor europene: peste 16 milioane euro.

ciugud ziarul apulum

La mai puţin de 10 kilometri de Alba Iulia, lângă râul Mureş, se află o comună care, dacă nu ar fi existat, probabil că ar fi trebuit inventată. Comuna Ciugud deţine câteva recorduri greu de egalat: prima din ţară cu drumuri agricole asfaltate, cu piste de biciclete, internet wireless şi iluminat public asigurat din viteza vântului. Tot aici se află în construcţie un teren de golf şi se fac planuri pentru o sală polivalentă.

 

Ciugudul are şase sate (Drîmbar, Hăpria, Limba, Şeuşa, Teleac şi Ciugud) şi un spor natural pozitiv al populaţiei, fiind din acest punct de vedere printre cele două comune din Alba care au înregistrat creşteri ale numărului locuitorilor. În cele şase sate locuiesc aproximativ 3.200 de locuitori.

”Mini-Transalpina de Ciugud”

Unul dintre primele proiecte majore care au influenţat pozitiv viaţa locuitorilor a fost asfaltarea a 26 de kilometri de drum agricol între Ciugud, Daia Română şi Berghin. Proiectul a fost finalizat în 2011 şi a devenit cunoscut sub denumirea de ”Mini-Transalpina de Ciugud”, datorită frumuseţii zonei în care se află drumurile. Prin acest proiect s-a asigurat accesul mult mai facil al oamenilor la terenurile agricole şi s-a redus foaret mult timpul de călătorie dintre cele trei comune. Banii au fost obţinuţi de la Uniunea Europeană prin Fondul European de Dezvoltare Rurală.
„Drumul deserveşte 1.500 de hectare de terenuri agricole, dar şi ferme de oi, bovine, o crescătorie de melci şi o fermă piscicolă. Pe lângă faptul că asigură accesul facil al locuitorilor la terenuri agricole, scurtează foarte mult timpul de deplasare între aceste localităţi. Proiectul acesta nu doar că a fost primul drum de câmp asfaltat din ţară, ci şi în timp record: de la semnarea contractului, până la recepţie, patru luni de zile, cu proiectare şi execuţie”, spune primarul Gheorghe Damian, cel care administrează comuna din anul 2000.

O altă premieră pusă în practică este pista de biciclete, Ciugudul devenind astfel prima comună din România cu o astfel de realizare. Valoarea contractului a fost de jumătate de milion de lei, bani asiguraţi de la bugetul local. Pista de biciclete se întinde, deocamdată, pe o lungime de 2 kilometri, este trasată clar, cromatic şi fizic, fiind delimitată de spaţiul carosabil.

Mini-Transalpina ziarul apulum
Energie verde pentru iluminat public

Comuna Ciugud din judeţul Alba este printre puţinele din ţară care îşi asigură parţial energia electrică pentru iluminatul stradal exclusiv din surse nepoluante. Cel mai mare sat al comunei, Şeuşa, este alimentat cu energie la reţeaua publică cu ajutorul unei instalaţii eoliene şi a unor panouri fotovoltaice. Investiţia a fost rezultatul unui parteneriat între Universitatea Politehnică din Timişoara şi Primăria Ciugud. Instalaţia a fost pusă în funcţiune în 2012, iar valoarea bunurilor se ridică la aproximativ 250.000 de euro. În 2017, bunurile revin comunei în condiţiile în care Universitatea va finaliza proiectul de cercetare. Din punct de vedere financiar, economia realizată se ridică la 20.000 de lei, în fiecare lună, sumă mai mică cu 25 la sută decât cea plătită anterior.

Damian ziarul apulum

Impozite plătite pe internet

Locuitorii din Ciugud sunt tot primii din România care îşi pot plăti impozitele şi taxele locale pe internet. De asemenea, pot să solicite eliberarea unui document tot cu ajutorul internetului. Proiectul a fost derulat tot din fonduri europene prin intermediul Asociaţiei Intercomunitare de Dezvoltare Ciugud-Berghin şi a avut o valoare de aproape jumătate de milion de lei şi a adus beneficii ambelor comune.
Chiar înainte să existe ghişeul.ro, în 2008, primarul Gheorghe Damian a achiziţionat o aplicaţie de plată online printr-un proiect Phare. „În primul rând, pentru că nu mai există contact cu funcţionarul, se evită corupţia. În al doilea rând, se câştigă timp, care în ziua de azi e cel mai de preţ lucru al fiecăruia dintre noi. Orice serviciu furnizat de primărie şi în format online este util. Asta e viitorul”, susţine primarul. Cei care nu locuiesc în comună dar au proprietăţi acolo plătesc online, dar tendinţa de creştere a achitării impozitelor pe internet se manifestă din ce în ce mai mult şi în rândul localnicilor. Şi pentru că trăim în era internetului, primăria oferă internet wireless gratuit pentru locuitori.

Asociația „Limbenii”

Un sat cu 150 de suflete din comuna Ciugud a ajuns un exemplu pentru modul în care o comunitate mică se poate gospodări singură. Sătenii au format o asociaţie cu ajutorul căreia organizează evenimentele de suflet ale localităţii, îi ajută pe semenii care au nevoie şi chiar realizează mici investiţii necesare pentru bunul mers al comunităţii.

Satul este urbanizat, cu drumuri asfaltate şi trotuare pavate şi nu există o gospodărie care să nu aibă apă curentă, gaz sau canalizare. Majoritatea „limbenilor” munceşte în Alba Iulia, oraşul fiind situat la distanţă de câţiva kilometri, însă fiecare are o gospodărie pe care o lucrează după serviciu.

În Limba, oamenii te salută şi intră în vorbă, fie că te cunosc, fie că nu. Sătenii discută între ei toate problemele, iar când iau o hotărâre, se ţin de ea. Au constituit asociaţia „Limbenii” prin intermediul căreia organizează toate evenimentele din comunitate şi oferă sprijin celor care au nevoie. Totul a început în 2007, când turla bisericii trebuia reparată, iar oamenilor le-a venit ideea să se adune şi să pună toţi umărul. De atunci, în fiecare luna, 130 de familii din cele 150 donează câte 5 lei pentru comunitate, iar banii sunt investiţi cu folos. „Şi cu ajutorul acestor bani străzile sunt mai frumoase, satul mai frumos, iar oamenii sunt mai uniţi. Fiecare dintre noi are un sentiment foarte plăcut că a ajutat cu ceva comunitatea în care trăiesc”, afirmă Augustin Muntean, membru în asociaţie.

Infrastructura a fost realizată cu ajutorul banilor europeni obţinuţi de primărie, dar există multe alte lucruri de care se îngrijesc prin intermediul asociaţiei. Astfel, s-a ajuns ca din sumele adunate să fie plătite medicamente pentru bătrânii singuri şi neajutoraţi. De asemenea, copiii satului au fost trimişi în tabere, chiar şi la Marea Neagră. În urmă cu câţiva ani, la o şedinţă a asociaţiei au refuzat oferta unui patron care dorea să deschidă o crâşmă în sat. Sătenii au spus că au de lucru acasă şi nu au timp de stat prin baruri. Limba este, astfel, poate singurul dacă nu printre puţinele sate din România cu un asemenea nivel de dezvoltare care nu are un bar unde oamenii să poată consuma băuturi alcoolice. Există, în schimb, un magazin alimentar de unde sătenii îşi pot cumpăra toate cele de care au nevoie.
Dorin Bucur, „sufletul” mişcării civice din sat

Iată cum e prezentată pe pagina sa de internet mica asociație „Limbenii”: „Deşi sunt o mană de oameni, locuitorii satului Limba au găsit, de fiecare dată, puterea să se unească în faţa unui proiect comun şi să-l ducă la bun sfârşit. Aşa s-a întâmplat cu realizarea Monumentului Eroilor, au făcut zile-muncă pentru construirea Căminului Cultural, au săpat şanţuri pentru introducerea apei în sat, au adunat bani şi au lucrat împreună la ridicarea Casei Parohiale, au plătit şi au săpat şanţuri pentru introducerea gazului în sat, au pus mană de la mană şi au angajat pictor pentru pictarea bisericii, au muncit împreună pentru construirea treptelor spre biserică”.

Preşedintele asociaţiei şi „sufletul” mişcării civice din sat este Dorin Bucur. „La una din primele întâlniri ale asociaţiei am decis care sunt priorităţile, ce să facem în sat. Şi ne-am zis: ne pică turlă în cap, hai să începem cu asta. Am găsit meşteri, am strâns bani, fiecare a dat cât a putut. Apoi ne-am organizat. Unii s-au rânduit să aducă meşteri şi să îi ducă sau să îi cazeze în sat. Alţii au adus mâncare. Alţii au adus materiale”, povesteşte el. Un alt proiect dus la bun sfârşit la începuturile existenţei asociaţiei a fost construirea unui pod. „Ne-am adunat 21 de oameni şi într-o după-amiză l-am construit. Este un pod mai mic pe care se ajunge la pământurile pe care le cultivăm. Ca să ajungem acolo, trebuia să ocolim o vale de un kilometru. Aşa, ne-am adunat fiecare cu materiale, cu lemn, cu fier şi l-am construit”, spune preşedintele Asociaţiei „Limbenii”. Dorin Bucur afirmă că în prezent satul Limba este o mare familie: „Au existat cazuri prin care au fost ajutaţi oameni ce aveau nevoie de medicamente sau chiar intervenţii chirurgicale. De exemplu, unei doamne îi trebuie un stent care costa destul de mult şi a fost ajutată de oamenii din sat”.

Evenimentul „Fiii satului”, organizat neîntrerupt de 48 de ani

Oamenii din Limba plecaţi peste hotare se reunesc, de 48 de ani, în prima duminică din septembrie la sărbătoarea ”Fiii satului”. Localnicii se întâlnesc la monumentul din centrul satului unde preotul oficiază un parastas pe pomenire a eroilor, se organizează un meci tradiţional de fotbal, expoziţii, lansări de carte, dialoguri şi o mică petrecere.

Odată cu trecerea anilor, asociaţia şi satul s-au dezvoltat şi au înfiinţat noi activităţi recreative care sunt organizate în fiecare an: concursul de pescuit, ziua pricolicilor (,,pricolicii” este termenul prin care se defineau „limbenii” din timpuri mult mai vechi, un fel de eternizare a faptului că se trag direct din vechii daci), petrecerea în căminul cultural a revelionului, a zilelor onomastice, hodăiţa (alungarea spiritelor rele prin aprinderea de focuri pe câmp la sfârşitul iernii), borbolatiţa, colindatul în ajunul Crăciunului şi multe altele. Din activitatea asociaţiei nu lipseşte nici şcoala, care are un rol foarte important în comunitate. În fiecare an, în cadrul activităţilor din săptămâna „Şcoala Altfel”, elevii desfăşoară muncă de cercetare pentru a cunoaşte istoria şi tradiţiile satului.

Limbenii sunt cunoscuţi sub denumirea de oameni-lupi sau, din superstiţie, pricolici. Pe vatra satului au fost descoperite urme de trăire din vremea dacilor. Aceştia erau organizaşi într-o uniune războinică a cărei simbol era lupul. „Pricoliciul” este reprezentat şi pe semnul care marchează intrarea în sat.

Legenda „limbenilor” cu Mihai Viteazul

Mândria „limbenilor” faţă de ce au făcut şi vor să mai facă este remarcată şi printr-o legendă care datează de sute de ani: „Se spune că Mihai Viteazul, înainte de a intra în Alba Iulia, l-a chemat la el pe sfetnicul de taină şi i-a zis: «Mâine voi intra în Alba Iulia şi voi desăvârşi unirea celor trei ţări în una singură şi mare. Trebuie să intru cu fală şi cutezanţă. Pohtesc să-mi fie ţesălat calul şi lustruite hamurile şi cizmele de către oameni de nădejde». – «Ştiu eu un sat, Măria Ta, spuse sfetnicul, iscoadele mele mi l-au adus la cunoştinţă şi se numeşte Limba, aici aproape de Alba Iulia, care a fost danie domnească de mare însemnătate». – «Să purcedem acolo», a spus domnitorul. Spre seară au poposit în sat unde au fost ospătaţi şi cinstiţi cum se cuvine, calul alb a fost ţesălat cu grijă, şaua şi hamurile curăţite, iar cizmele au fost lustruite, de îţi luau ochii. Se spune că la intrarea în Alba Iulia, Voievodul arăta atât de sclipitor, cu cizmele lustruite aşezate peste burta albă a calului, încât toată populaţia adunată acolo îşi punea mâna streaşină la ochi să se protejeze de atâta strălucire”.

Satul Limba este aşezat în vecinătatea Mureşului, la un nivel ridicat de albia râului, şi oferă, pe o colină unde este construită şi biserica, o panoramă deosebită asupra Luncii Mureşului şi a oraşului Alba Iulia.

La sfârşitul lunii aprilie s-au lansat 5 submăsuri finanţate din FEADR prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală  (PNDR 2014-2020). Acestea au o alocare totală de peste 540 milioane euro.

Măsurile PNDR care urmează să fie lansate în 2016 se axează, în principal  pe îmbunătățirea sectorului agricol şi nonagricol, dezvoltarea economică a spaţiului rural din România, creşterea capacităţii de adaptare a comunităților rurale şi îmbunătățirea calităţii vieţii în zonele rurale, creşterea viabilităţii exploataţiilor agricole şi încurajarea întineririi generațiilor de agricultori. Tabelul următor prezintă ordinea preconizată a lansării submăsurilor PNDR. Ghidurile solicitantului în variantă finală urmează a fi publicate pe site-ul MADR şi pe site-ul AFIR. Experţii Feun.ro, vă stau la dispoziţie pentru detalii privind condiţiile specifice de accesare şi pentru stabilirea eligibilităţii solicitanţilor.

 

Perioada de lansareSubmăsura
 

Aprilie – mai

SM 1.1 – „Sprijin pentru formarea profesională şi dobândirea de competenţe”
SM 2.1 – „Servicii de consiliere pentru fermieri, tinerii fermieri, microintreprinderi şi întreprinderile mici”
SM 4.1 – „Sprijin pentru investiţii în exploataţii agricole”-  depunere deschisă
SM 4.1a – „Sprijin pentru investitii in exploatatii pomicole”
SM 4.3 – „Investiţii pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice” – componenta drumuri acces agricol
SM 4.3 – „Investiţii pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice” – componenta irigaţii
SM 6.1 – „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”- depunere deschisă
SM 6.3 – „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici”-  depunere deschisă
SM 7.2 – „Investiţii în crearea şi modernizarea infrastructurii de baza la scară mică”
SM 7.6 – „Investiţii asociate cu protejarea patrimoniului cultural”
SM 10.1 – Agro-mediu şi climă
SM 11.1 – Sprijin pentru conversia la metodele de agricultură ecologică
SM 11.2 – Sprijin pentru menţinerea practicilor de agricultură ecologică
SM 13.1 – Plăţi compensatorii în zona montană
SM 13.2 – Plăţi compensatorii pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale semnificative
SM 13.3 – Plaţi compensatorii pentru zone care se confruntă cu constrângeri specifice
SM 16.4 – „Sprijin pentru cooperarea orizontală şi verticală între actorii din lanţul de aprovizionare în sectorul agricol”-  depunere deschisă
SM 16.4a – „Sprijin pentru cooperarea orizontala si verticala intre actorii din lantul de aprovizionare in sectorul pomicol”-  depunere deschisă
 

Mai-iunie

SM 1.2 – „Activităţi demonstrative şi acţiuni de informare pentru fermieri”
SM 2.1 – „Servicii de consiliere pentru fermieri, tinerii fermieri, microintreprinderi şi întreprinderile mici”
SM 4.2 – Sprijin pentru investiţii în procesarea/marketingul produselor din sectorul agricol”
SM 4.2a – Sprijin pentru investiţii în procesarea/marketingul produselor din sectorul pomicol
SM 4.3 – schema ABER (drumuri forestiere) – „Investiţii pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole si silvice” – componenta drumuri acces silvic
SM 6.2 – Sprijin pentru înfiinţarea de activităţi neagricole în zone rurale
SM 6.4 – „Investiţii în crearea si dezvoltarea de activitati neagricole”
SM 7.2 – schemă de minimis – „Sprijin pentru investitii in crearea si modernizarea infrastructurii de baza la scara mica in domeniul educational si social”
SM 7.6 – schemă de minimis – „Sprijin acordat pentru stimularea investitiilor asociate conservarii patrimoniului si pentru mentinerea traditiilor si mostenirii spirituale”
SM 9.1 – Înfiinţarea grupurilor de producători în sectorul agricol”
SM 9.1a – Înfiinţarea grupurilor de producători în sectorul pomicol”
 

Iunie-iulie

SM 2.1 – „Servicii de consiliere pentru fermieri, tinerii fermieri, microintreprinderi şi întreprinderile mici”
Submasurile 4.2/4.2a scheme GBER – Stimularea dezvoltării regionale prin realizarea de investiţii, pentru procesarea şi marketingul produselor agricole în vederea obţinerii de produse neagricole” şi „Stimularea dezvoltării regionale prin realizarea de investiţii, inclusiv în sectorul pomicol pentru procesarea şi marketingul produselor agricole în vederea obţinerii de produse neagricole”
SM 6.5 – Schema pentru micii fermieri
SM 15.1 – Plaţi pentru angajamente de silvo-mediu
SM 16.1 – „Sprijin pentru infiintarea si functionarea grupurilor operationale (GO), pentru dezvoltarea de proiecte pilot, noi produse”
SM 16.1a – „Sprijin pentru infiintarea si functionarea grupurilor operationale, dezvoltarea de proiecte pilot, produse si procese in sectorul pomicol”
 

Iulie-august

SM 2.1 – „Servicii de consiliere pentru fermieri, tinerii fermieri, microintreprinderi şi întreprinderile mici”
SM 8.1 – Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite

Din 28.04.2016, a început prima sesiune de depunere a proiectelor finanţate din FEADR prin PNDR 2014–2020. În vederea majorării ratei de absorbţie a fondurilor europene se încearcă simplificarea procesului de depunere a cererilor de finanţare şi diminuarea condiţiilor care în trecut au îngreunat acest proces. Conform unui comunicat de presă AFIR, a fost eliminată condiţia privind termenul de valabilitate de minimum 10 ani pentru contractele de arendă/concesiune încheiate de fermieri pentru a primi fonduri europene.

Excepţie de la noile modificări fac exploataţiile care vizează înfiinţarea şi/sau reconversia plantaţiilor pomicole. În cazul acestora, contractele de concesiune/arendă se vor încheia pe o perioadă de minimum 15 ani. Totuşi, pentru plantaţiile de viță de vie, pepiniere şi culturile de arbuşti fructiferi perioada de valabilitate impusă va fi de minimum 10 ani. Cererile de finanţare care vizează celelalte tipuri de culturi agricole nu necesită documente justificative pentru terenul agricol, urmând ca experţii evaluatori să facă verificarea, exclusiv în Sistemul Integrat de Administrare şi Control (IACS).

În data de 20 aprilie 2016, Ministerul Fondurilor Europene a lansat trei ghiduri ale solicitanților aferente Programului Operațional Capital Uman (POCU 2014-2020), Axa prioritară 4: Incluziunea socială și combaterea sărăciei, Obiectivul tematic 9: Promovarea incluziunii sociale, combaterea sărăciei și a oricărei discriminări”, Prioritatea de investiții 9.ii- Integrarea socio-economică a comunităților marginalizate, cum ar fi romii:

comunitate marginalizată

Ghidul Solicitantului Condiţii Generale – Orientări privind accesarea finanțărilor în cadrul Programului Operațional Capital Uman 2014-2020

Ghidul Solicitantului Condiţii Specifice – „Dezvoltare Locală Integrată (DLI 360°) în comunitățile marginalizate în care există populație aparținând minorității rome” – Obiectivul Specific 4.1. POCU

Activităţi sprijinite:

Sprijin pentru creșterea accesului și participării la educație: educația timpurie (de nivel ante-preșcolar și preșcolar), învățământ primar și secundar, inclusiv a doua șansă şi reducerea părăsirii timpurii a școlii) prin acordarea unor pachete integrate:

Sprijin pentru accesul și/sau menținerea pe piața muncii;

Susținerea antreprenoriatului în cadrul comunității, inclusiv a ocupării pe cont-propriu;

Sprijinirea dezvoltării/furnizării de servicii sociale/furnizarea de servicii, inclusiv în cadrul centrelor comunitare integrate (medico-sociale);

Activități de îmbunătățire a condițiilor de locuit ale persoanelor din grupul țintă;

Activități de asistență juridică pentru reglementări acte (acolo unde este cazul);

Campanii de informare şi conștientizare/acțiuni specifice în domeniul combaterii discriminării și acțiuni de implicare activă și voluntariat al membrilor comunității în soluționarea problemelor cu care se confruntă comunitatea/ Acțiuni de facilitare și mediere pentru identificarea și consolidarea de parteneriate pentru rezolvarea problemelor comunității printr-o abordare participativă.

Ghidul Solicitantului Condiţii Specifice „Dezvoltare Locală Integrată (DLI 360°) în comunitățile marginalizate” – Obiectivul Specific 4.2. POCU

Activităţi sprijinite:

Sprijin pentru creșterea accesului și participării laeducație: educația timpurie (de nivel ante-preșcolar și preșcolar), învățământ primar și secundar, inclusiv a doua șansă şi reducerea părăsirii timpurii a școlii) prin acordarea unor pachete integrate;

Sprijin pentru accesul și/sau menținerea pe piața muncii;

Susținerea antreprenoriatului în cadrul comunității,inclusiv a ocupării pe cont-propriu;

Sprijinirea dezvoltării/furnizării de servicii sociale/furnizarea de servicii, inclusiv în cadrul centrelor comunitare integrate (medico-sociale);

Activități de îmbunătățire a condițiilor de locuit ale persoanelor din grupul țintă;

Activități de asistență juridică pentru reglementări acte (acolo unde este cazul);

Acțiuni de implicare activă și voluntariat al membrilor comunității în soluționarea problemelor cu care se confruntă comunitatea/ Acțiuni de facilitare și mediere pentru identificarea și consolidarea de parteneriate pentru rezolvarea problemelor comunității printr-o abordare participativă.

Apelurile lansate sunt de tip competitiv şi vizează finanţare pentru comunitățile marginalizate aflate pe tot teritoriul țării, atât în mediul rural, cât şi în mediul urban.

Conform MFE, ghidurile specifice lansate au o alocare financiară totală de 350 milioane euro, orientaţi pentru atingerea rezultatelor în vederea reducerii numărului de persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială din comunitățile marginalizate în care există populație săracă şi populaţie aparținând minorității rome. Aceste apeluri sunt adresate în exclusivitate comunităţilor marginalizate din mediul rural şi urban. Autoritățile publice locale, în parteneriat cu organizațiile non-guvernamentale și societățile comerciale, reprezintă potenţialii beneficiari pentru aceste apeluri.

Reducerea sărăciei este o temă de interes centrală pentru strategiile internaționale privind agenda de dezvoltare și de reducere a sărăciei contemporane. Combaterea sărăciei și a inegalităţii de şanse, susţinute prin aceste apeluri, sunt principalele chestiuni de rezolvat în vederea reducerii numărului de persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială din comunitățile marginalizate rome şi non-rome din România.

 

Submăsura 6.3 din cadrul PNDR oferă soluții de finanțare pentru micii fermieri din România, acest tip de finanțare a agriculturii românești, prin intermediul fondurilor nerambursabile este una dintre cele mai eficiente, viabile și necesare intervenţii în agricultură.
De ce este necesară această submăsură pentru agricultură? Marea majoritate a micilor producători, cu propriile lor nevoi de finanțare pentru culturile vegetale și investițiile în ferme de animale, din varii motive, nu au avut acces la finanţare în cadrul măsurilor PNDR anterioare. În plus, integrarea pe piaţă a fermelor mici din zonele rurale este scăzută, iar competitivitatea acestora a fost pusă la îndoială. Investițiile destinate fermelor mici vor continua să fie disponibile prin submăsura 6.3 – „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici”. Valoarea sprijinului nerambursabil este de 15.000 de euro şi se acordă pentru o perioadă de maximum 3 ani, respectiv 5 ani pentru sectorul pomicol, procentul de finanțare nerambursabilă fiind de 100%.
Sprijinul se acordă în două tranșe:
  • 75% la încheierea deciziei de finanțare
  • 25% cu condiția implementării corecte a planului de afaceri, fără a depăși 3/5 ani, de la încheierea contractului de finanțare
Scopul investițiilor sprijinite în cadrul acestei submăsuri este îmbunătăţirea managementului exploataţiei agricole şi creşterea orientării către piaţă şi a veniturilor exploataţiilor agricole de mici dimensiuni.
Solicitanţii eligibili în cadrul acestei submăsuri sunt cei care vor îndeplinesc următoarele condiţii obligatorii:
  • Fermieri care au drept de proprietate și/sau drept de folosinţă pentru o exploatație agricolă care intră în categoria de fermă mică, cu excepția persoanelor fizice neautorizate.
  • Persoane juridice române;
  • Solicitantul trebuie să aibă vârsta de cel puţin 18 ani împliniţi la data depunerii Cererii de Finanţare, iar ultima şcoală absolvită să fie de minim 8 clase
  • Indiferent de data înființării formei de organizare, solicitantul trebuie să se încadreze într-una dintre acestea: PFA, întreprindere individuală, întreprindere familial, SRL (aici intră şi SRL debutant sau SRL-D) şi să respecte încadrarea în categoria de microîntreprindere sau întreprindere mică, indiferent de forma de organizare economică;
  • Exploataţia agricolă trebuie să fie înregistrată (la APIA/ANSVSA şi la Primărie în Registrul Agricol) cu cel puţin 24 luni înainte de solicitarea sprijinului;
  • Solicitantul are domiciliul stabil într-una dintre UAT pe teritoriul căreia se află exploatația;
  • Solicitantul demonstrează, înaintea celei de-a doua tranșe de plată, îmbunătăţirea performanţelor economice ale exploatației
  • Solicitantul nu deține un alt loc de muncă în afara UAT în care este situată exploatația, sau a zonei limitrofe
  • Solicitantul nu a beneficiat de sprijin anterior prin această submăsură. Exploataţia agricolă nu poate primi sprijin decât o singură dată în cadrul acestei submăsuri
  • În cazul exploatațiilor zootehnice, Planul de Afaceri va viza obligatoriu amenajări minime de gestionare a gunoiului de grajd, conform normelor de mediu (se verifică în anul 3 de la contractare)
  • În cazul exploataţiilor pomicole, vor fi luate în considerare pentru sprijin doar cele din UAT prezente în Anexa II a Sub-Programului pomicol;
  • Solicitantul nu trebuie să creeze condiţii artificiale, doar pentru a obţine sprijinul.
  • Pentru terenul aflat în folosinţă, solicitantul trebuie să încheie contract de arendă/concesiune pentru o perioadă de minimum zece ani
Investiţiile eligibile în cadrul acestei submăsuri:
Sunt eligibile toate acele cheltuieli care au legatură cu domeniul de activitate pentru care se solicita sprijinul şi care au fost prevăzute pentru îndeplinirea obiectivelor din cadrul Planului de Afaceri. Sunt eligibile inclusiv cheltuieli cu îmbunătățirea performanțelor economice ale exploatației, servicii de formare sau consiliere pentru eficientizarea activităţii fermei, restructarea și diversificarea activităților agricole, evaluarea riscurilor de mediu şi implementarea.
Tabel – Necesar Minim/Maxim SO
Nr. crt.
Denumire culturi/ specii de animale
Numar minim (hectare/capete)
Numar maxim (hectare/capete)
1
Grâu
15,10
22,66
2
Cartofi
2,56
3,85
3
Plante medicinale
9,84
14,76
4
Legume în camp
1,12
1,69
5
Legume în solarii sau sere
0,22
0,32
6
Pomi si arbuşti fructiferi
2,96
4,44
7
Viţă de vie
3,94
5,91
8
Vaci pentru lapte
8
11
9
Ovine
159
237
10
Porcine la îngrăşat
20
29
11
Gaini pentru ouă
100
539
12
Familii de albine (nr. de stupi)
154
229
Pot solicita finanţare nerambursabilă, atât solicitanţii care au ferme axate pe o singură cultură sau pe o singură specie de animale, cât solicitanţii care deţin ferme mixte, cu condiţia ca exploataţia agricolă să se încadreze între 8.000 şi 11.999 SO;
Următoarele categorii de solicitanţi NU sunt eligibili pentru sprijin prin acestă submăsură:
  • Solicitanții/ beneficiarii înregistraţi în Registrul debitorilor AFIR;
  • Beneficiarii care au contracte de finanţare pentru proiecte nerealizate încetate din proprie iniţiativă, după încasarea avansului sau cel puțin a unei cereri de plată, pentru 1 an de la data rezilierii și beneficiarii care au contracte de finanţare încetate pentru nerespectarea obligaţiilor contractuale din iniţiativa AFIR, pentru 1 an de la data rezilierii, pentru ambele situații sub condiția stingerii debitelor;
  • Beneficiarii Programului SAPARD sau ai cofinanțării FEADR, care se află în situații litigioase cu AFIR;
  • Beneficiarii submăsurii 6.3 care depun proiecte pentru oricare dintre celelalte măsuri care privesc activități agricole din cadrul PNDR 2014 – 2020, până la acordarea celei de-a doua tranșe de sprijin;
  • Beneficiarii contractelor/deciziilor de finanțare aferente sM 6.3 până la acordarea celei de-a doua tranșe de plată din cadrul PNDR 2014-2020, pentru sM 4.1, sM 4.1a, sM 4.2, 4.2a și sM 6.4 finanțate prin PNDR 2014-2020.
  • Beneficiarii care au obţinut sprijin nerambursabil prin intermediul:
  • Măsurilor 112 – „Instalarea tinerilor fermieri” și/sau 411-112 din PNDR 2007-2013;
  • Măsurilor 141 – „Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă”, 411-141 care nu și-au finalizat Deciziile de Finanţare (sprijinul nu a fost încasat de beneficiari pe parcursul celor 5 ani de implementare) din PNDR 2007-2013;
  • Submăsurilor 6.1 – „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri ” și/sau 19.2 din PNDR 2014-2020;
  • Submăsurilor 6.3 – „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici”, și/sau 19.2 din PNDR 2014-2020;
Această submăsură vizează îmbunătățirea vieții în zonele rurale, astfel încât şi fermele de mici dimensiuni să aibă acces la finanţare nerembursabilă, cu scopul de a-şi creşte competitivitatea pe piaţă. Puteți consulta pe site-ul nostru varianta consultativă a ghidului solicitantului, aferent acestei submăsuri.

Sursa foto feun.ro

Agricultura joacă un rol critic în ciclul economic al statului. Agricultura este coloana vertebrală a sistemului economic al unei țări. În mediul rural din România, majoritatea oamenilor se bazează direct pe agricultură ca un mijloc de trai.

Este necesar ca sectorul agricol din România să fie dezvoltat prin investiţii care să aducă un aport financiar la afacerile care susţin agricultura. Dezvoltarea armonioasă a agriculturii, va determina scăderea ratei de import a produselor agricole şi alimentare, în timp exporturile pot creşte considerabil, deoarece dezvoltarea sectorului agricol poate duce la un excedent de produse comercializabile. Ca urmare, nivelul venitului național și standardul de viață al oamenilor este îmbunătățit. Oportunităţile de finanţare oferite de PNDR 2014-2020 contribuie la dezvoltarea economică României. Având în vedere că, dezvoltarea economică se bazează pe rata de creștere agricolă, înfiinţarea unor afaceri afiliate sectorului agricol şi sustenabile datorită fondurilor europene este mai mult decât necesară.

Prin Sub-măsura 6.1. „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”, aferentă Măsurii 6 – ”Dezvoltarea exploataţiilor şi a întreprinderilor” din cadrul PNDR 2014-2020, pot fi accesate fonduri europene nerambursabile pentru tinerii fermieri. Sprijinul financiar se acordă tinerilor fermieri, care se stabilesc pentru prima dată într-o exploatație agricolă ca şefi/manageri ai unei exploataţii agricole, cu scopul de a creşte competitivitatea exploatațiilor agricole. În cazul instalării tinerilor fermieri, principiul finanțării nerambursabile este acela al acordării unei prime de instalare.

Beneficiari:

          • tânărul fermier așa cum este definit în art. 2 din R(UE) nr. 1305/2013, care se instalează ca unic șef al exploatației agricole;
          • persoană juridică cu mai mulți acționari unde un tânăr fermier, așa cum este definit în art. 2 din R(UE) nr. 1305/2013 se instalează și exercită un control efectiv pe termen lung în ceea ce privește deciziile referitoare la gestionare, la beneficii și la riscurile financiare legate de exploatație.

Sprijinul va fi acordat sub formă de sumă forfetară pentru implementarea obiectivelor prevăzute în planul de afaceri pentru a facilita tânărului fermier începerea activităților agricole. Este vorba despre o sumă maximă de 50.000 de euro, care se poate accesa în următoarele condiții:

Condiții de eligibilitate:

          • Solicitantul trebuie să se încadreze în categoria microîntreprinderilor şi întreprinderilor mici;
          • Înregistrarea tânărului fermier ca micro-întreprindere/întreprindere mică cu maximum 24 de luni înaintea depunerii cererii de finanţare.
          • Solicitantul deţine o exploataţie agricolă cu dimensiunea economică cuprinsă între 12.000 şi 50.000 S.O.(valoare producţie standard);
          • Solicitantul prezintă un plan de afaceri;
          • Solicitantul deține competențe și aptitudini profesionale, îndeplinind cel puțin una dintre următoarele condiții:
          • studii medii/superioare în domeniul agricol/veterinar/economie agrară;
          • cunoștințe în domeniul agricol dobândite prin participarea la programe de  instruire

sau

          • angajamentul de a dobândi competențele profesionale adecvate într-o perioadă de grație de maximum 36 de luni de la data adoptării deciziei individuale de acordare a ajutorului;

În cazul sectorului pomicol, vor fi luate în considerare pentru sprijin doar speciile eligibile, exceptând cultura de căpșuni în sere si solarii.

Sprijinul public nerambursabil se acordă pentru o perioadă de maxim trei/cinci ani si este de:

  • 40.000 euro pentru exploatațiile între 12.000 S.O și 29.999 SO
  • 50.000 euro pentru exploatațiile între 30.000 S.O. și 50.000 SO

Sprijinul se acordă în două tranșe:

  • 75% la încheierea deciziei de finanțare
  • 25% cu condiția implementării corecte a planului de afaceri, fără a depăși 3 ani, de la încheierea contractului de finanțare

A investi în agricultură este o mișcare strategică bună. Oamenii trebuie să se hrănească, iar industria alimentară va depinde mereu de agricultură, indiferent dacă economia se află în recesiune sau asistăm la o creştere economică. Din acest motiv, mulți investitori consideră agricultura ca fiind un domeniu profitabil. Cu toate aceste opțiuni, tinerii interesaţi de agricultură (legumicultură sau zootehnie), ar trebui să poată să găsească o idee de afacere care se potrivește nevoilor lor.

Ghidul final pentru sub-măsura 6.1 se va lansa în curând! Putem stabili împreună dacă vă încadraţi în categoria solicitanţilor eligibili pentru a beneficia de această formă de finanțare pentru sectorul agricol.

Sector-agricol-feun ro 1200x480

– Sursa foto feun.ro

See more at: http://feun.ro/fonduri-nerambursabile-pentru-tineri-fermieri/#sthash.F7YKsARy.dpuf

Pe lângă activităţile din sectorul agricol, afacerile non-agricole din mediul rural sunt şi ele finanţate din fonduri europene şi sunt la mare căutare în acest an. Sub-măsura 6.2-  „Sprijin pentru înfiinţarea de activităţi neagricole în zone rurale”   şi sub-măsura 6.4„Sprijin pentru investiţii în crearea şi dezvoltarea de activităţi neagricole”, aferente măsurii 6 „Dezvoltarea exploataţiilor și întreprinderilor” a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, oferă oportunitatea microîntreprinderilor, firmelor mici, fermierilor şi respectiv membrilor unei gospodarii agricole să acceseze fonduri europene în vederea înfiinţării sau dezvoltării unei activităţi non-agricole. Site-ul de consultanta pentru fonduri europene feun.ro , considera ca   potenţialii solicitanţi trebuie să fie la curent cu condiţiile şi criteriile de eligibilitate aferente acestor sub-măsuri, si ne prezinta urmatoarele informatii.

fonduri-europene-nerambursabile

Sm 6.2-  „Sprijin pentru înfiinţarea de activităţi neagricole în zone rurale” (PNDR 2014-2020)

Submasura 6.2. vizeaza crearea de activitati noi non-agricole pentru micii întreprinzatorii din mediul rural. Fermierii de mici dimensiuni sau membrii familiilor lor au posibilitatea să îşi diversifice activitatea prin înfiinţarea unei activităţi neagricole, iar întreprinzatorii care au desfaşurat activităţi neagricole în mediul rural au posibilitatea să iniţieze o altă activitate non-agricolă. Această linie de finanţare se adresează şi întreprinzătorilor care vor să lanseze un start-up în mediul rural şi care nu a avut nici o activitate pana in prezent. Sunt eligibili pentru finanţare solicitanţii care propun realizarea de activitaţi aferente unui cod CAEN înregistrat la Registrul Comerţului, autorizat/neautorizat în conditiile Legii 359/2004, doar dacă până la momentul depunerii Cererii de Finanţare nu au desfaşurat activitatea aferentă codului CAEN propus prin proiect.

Această sub-măsură tinde înspre diversificarea economiei rurale, dezvoltarea serviciilor şi crearea de noi locuri de muncă în mediul rural şi dezvoltarea şi promovarea activităţilor meşteşugăreşti tradiţionale.
Sprijinul pentru înfiinţarea de activităţi neagricole în zonele rurale se acorda sub forma unei sume forfetare, în două tranşe de plată: 70% din cuantumul spijinului la semnarea deciziei de finantare , respectiv 30% din cuantumul spijinului se acordă cu condiţia ca planul de afaceri să fie implementat corect, în conformitate cu cerinţele şi normele expuse în ghidul general şi în ghidurile specifice. Valoarea finanţării este de 50.000 de euro/proiect, cu posibilitatea majorării sprijinului până la valoarea de 70.000 de euro/proiect în cazul activităţilor de producţie, servicii medicale, sanitar-veterinare şi de agroturism pentru care valoarea sprijinului este de 70.000 euro/proiect, în baza unui plan de afaceri.

Activităţi eligibile:

          • Activități de producție (ex: fabricarea produselor textile, îmbrăcăminte, articole de marochinărie, articole de hârtie și carton; fabricarea produselor chimice, farmaceutice; activități de prelucrare a produselor lemnoase; industrie metalurgică, fabricare construcții metalice, mașini, utilaje și echipamente; fabricare produse electrice, electronice în vederea comercializării, producerea și utilizarea energiei din surse regenerabile pentru desfășurarea propriei activități, ca parte integrantă a proiectului etc.;
          • Activități meșteșugărești (ex: activități de artizanat și alte activități tradiționale non-agricole (ex: olărit, brodat, prelucrarea manuală a fierului, lânii, lemnului, pielii etc.), conform definiției din capitolul 4.4
          • Activități turistice (ex: servicii agroturistice de cazare, servicii turistice de agrement și alimentație publică);
          • Servicii (ex: medicale, sanitar-veterinare; reparații mașini, unelte, obiecte casnice; consultanță, contabilitate, juridice, audit; servicii în tehnologia informației și servicii informatice; servicii tehnice, administrative şi alte servicii destinate populației din spațiul rural, etc).

Cheltuielile eligibile în cadrul acestei sub-măsuri sunt acele cheltuieli care au legatură cu domeniul de activitate pentru care se solicita sprijinul şi care au fost prevăzute pentru îndeplinirea obiectivelor din cadrul Planului de Afaceri. Sunt eligibile inclusiv cheltuieli cu achiziţia de terenuri, în limita a 10% din valoarea sprijinului acordat şi cheltuieli cu mijloacele de transport specializate, însă nu sunt eligibile serviciile agricole.

Sm 6.4-  „ Sprijin pentru investiţii în crearea şi dezvoltarea de activităţi neagricole” (PNDR 2014-2020)

Această sub-măsură presupune acordarea de sprijin pentru microintreprinderi și întreprinderi mici existente, pentru fermieri sau membrii gospodariilor lor agricole care doresc să-şi diversifice activităţile. Acest sprijin se acordă în vederea creării şi dezvoltării de activităţi non-agricole în mediul rural. În cazul sub-măsurii 6.4 există posibilitatea de finanţare nerambursabilă şi pentru dezvoltarea unor activităţi neagricole existente, nu numai pentru activităţi neagricole noi, aşa cum presupune sub-măsura 6.2.

Valoarea finanţării este de maxim 200.000 de euro sub forma de rambursare a costurilor eligibile suportate si platite efectiv. Sprijinul public nerambursabil este de 70% cu posibilitatea de a se majora la 90%, în cazul în care:

– solicitanţii desfăşoară activităţi de producţie, servicii medicale, sanitar-veterinare sau agroturism;

– solicitanţii sunt fermieri (persoane fizice sau juridice) care îşi diversifică activitatea de bază agricolă prin dezvoltarea unor activităţi neagricole.

Activităţi eligibile:

          • Producerea şi comercializarea produselor neagricole:
          • Activități meșteșugărești (activităţi de artizanat şi alte activităţi tradiţionale neagricole – olărit, brodat, prelucrare manuală a fierului, lânii, lemnului, pielii, etc);
          • Infrastructură în unităţile de primire turistică tip agro-turistic, proiecte de activităţi de agrement.
          • Producţia de combustibil din biomasă (ex: fabricare de peleţi şi brichete) în vederea comercializării.

Cheltuielile eligibile

          • Construcţia, extinderea și/sau modernizarea și dotarea clădirilor;
          • Achiziţionarea inclusiv în leasing de noi utilaje, instalaţii și echipamente, costuri de instalare; Costurile generale ocazionate de cheltuielile cu construcţia şi achiziţiile
          • Onorariile pentru arhitecţi, ingineri şi consultanţi, onorariile pentru consiliere privind durabilitatea economică şi de mediu, inclusiv documentaţii tehnico-economice;
          • Achiziţionarea sau dezvoltarea de software şi achiziţionarea de brevete, licenţe, drepturi de autor, mărci;
          • Fondul de rulment

Nu sunt eligibile cheltuielile aferente serviciilor agricole.

Beneficiarul unui proiect are posibilitatea să deconteze cheltuielile integrate în proiect prin cereri de plată clasice sau cereri de plată devansate. Termenul limită de efectuare a platilor catre beneficiar este de maximum 90 de zile calendaristice de la data înregistrarii cererii de plată.  Sectoarele cu potențial ridicat de dezvoltare identificate în Acordul de Parteneriat, în concordanță cu Strategia Națională de Competitivitate vor fi prioritizate la efectuarea plăţilor.

Prevederile acestor două sub-măsuri se aplică la nivelul spaţiului rural, scopul  acestora fiind de a stimula mediul de afaceri din rural, contribuind la creşterea numărului de activităţi non-agricole desfăşurate în zonele rurale, precum şi la dezvoltarea activităţilor non-agricole existente. Ser va stimula crearea de locuri de muncă, creşterea veniturilor populaţiei rurale și diminuarea disparităţilor dintre rural şi urban.

Liniile de finanţare 6.2 şi 6.4 au fost disponibile pentru solicitanţi şi în 2015, urmând să fie redeschise şi în 2016. Ghidurile acestor submăsuri, în variantă de draft pot fi consultate pe site-ul AFIR sau pe site-ul nostru la secţiunea Programe operaţionale/PNDR/Măsura 6-  SM 6.2 şi 6.4.

Sursa Foto www.feun.ro

Următorul erou național poate fi din Aiud! Echipa “Românii au talent” invită toate persoanele talentate, marți, 22 septembrie, începând cu ora 18:00, la Centrul Cultural “Liviu Rebreanu” Aiud, pentru a convinge că talentul lor este autentic și merită să participe în următorul sezon al celui mai urmărit show de divertisment.

Fii la curent cu cele mai noi anunturi negociate.

Urmărește negociat.ro pe Facebook